Femeile, (ne)potrivite pentru a fi ambasadoare
La prima şedinţă de după vacanţa parlamentară, Comisia pentru politică externă a aprobat, într-o şedinţă cu uşile închise, o listă de 19 candidaţi la funcţia de ambasador. Chiar dacă Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) ar fi preferat ca numele viitorilor conducători de misiuni diplomatice să nu fi fost cunoscute decât după agrearea lor în ţările de destinaţie, lista noilor numiri a apărut totuşi în presă.
Candidaturile a 19 ambasadori noi au fost aprobate, la 17 septembrie curent, de către Comisia parlamentară de profil. Acum, persoanele propuse urmează să fie acceptate şi de către statele în care vor merge în calitate de diplomaţi, iar ulterior, şeful statului va semna decretele de numire în funcţie a noilor ambasadori.
„Paritate de gen” – 5 femei şi 34 de bărbaţi
R. Moldova are 39 de misiuni diplomatice şi oficii consulare, în care activează, în prezent, doar două femei ambasadoare şi o femeie consul: Stela Stângaci, ambasadoarea R. Moldova în Italia; Ala Beleavschi, ambasadoarea R. Moldova în Canada, şi Ludmila Parasii, consulul R. Moldova la Odesa. Totodată, doar două dintre cele 19 candidaturi propuse la funcţia de ambasador sunt femei: Gabriela Moraru – Ambasada R. Moldova în Israel, şi Corina Călugăru – reprezentanta permanentă a R. Moldova pe lângă Consiliul Europei. Amintim că printre angajamentele pe care şi le-a luat R. Moldova în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană este menţionată şi problema asigurării egalităţii de gen în politică şi în alte sfere. Deşi experţii observă un progres lejer în ceea ce priveşte egalitatea de gen, totuşi ei recunosc că ar fi mai indicat ca în viaţa politică, economică, socială a R. Moldova să existe paritate la acest capitol.
„Consider că încă nu a venit timpul să vorbim despre câte femei au fost propuse la funcţia de ambasador, în contextul în care noile candidaturi nu au fost încă aprobate. Dar, din experienţa mea de ambasador, pot să vă spun că: cu cât mai multe femei sunt, cu atât e mai bine. La ambasadă numărul de femei era mai mare decât cel de bărbaţi, în Comisie la fel, aşa că nu pot spune că nu este egalitate de gen, iar faptul că ele nu ocupă poziţiile de frunte, ci stau în spatele liderilor, este o chestie relativă, depinde din ce perspectivă priveşti: cine stă de fapt în faţă şi cine în spate”, ne-a spus Igor Corman, preşedintele Comisiei de politică externă.
„Nominalizarea a doar două femei pentru funcţia de ambasadoare reprezintă un regres în promovarea egalităţii de gen, care este de altfel un deziderat şi o acţiune pe care Guvernul Streleţ şi-a asumat-o în planul de activitate pentru perioada 2015-2016, unde este menţionată prevenirea măsurilor afirmative pentru asigurarea creşterii reprezentării femeilor în funcţii decizionale în structurile de reprezentare publică şi politică. Regretăm să constatăm faptul că prin această nominalizare scade numărul femeilor diplomate care ne reprezintă ţara pe plan extern. De la trei femei diplomate care s-au aflat în funcţie în perioada anterioară, s-au nominalizat doar două femei pentru noile mandate. Ori, tocmai acest fapt reprezintă un regres în promovarea egalităţii de gen. Continuând în acest ritm de ignorare a dimensiunii de gen şi a subreprezentării femeilor în funcţiile diplomatice, Guvernul contribuie la perpetuarea unei societăţi patriarhale şi la excluderea femeilor din procesele decizionale, ceea ce contravine direct prevederilor din Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei”, s-au arătat dezamăgiţi semnatarii unei scrisori adresate premierului Valeriu Streleţ.
„Numărul femeilor în sfera politică este produsul societăţii în care trăim”
Deşi au o capacitate de muncă similară cu cea a bărbaţilor, mai puţine femei din R. Moldova ocupă poziţii de lider în viaţa social-politică a ţării, în raport cu alte state europene.
În cei peste 20 de ani de diplomaţie moldovenească doar 12 doamne au deţinut funcţia de ambasador al R. Moldova în ţările lumii şi în foruri internaţionale. În raport cu numărul bărbaţilor ambasadori, numărul doamnelor este cu mult mai mic. Stela Stângaci, ambasadoarea R. Moldova în Italia, a declarat, în cadrul unui interviu acordat portalului de ştiri moldova.org, că meseria de diplomat solicită calităţi tipic feminine, cum sunt: capacitatea de a comunica, de a asculta, de a găsi puncte de convergenţă. „Diplomaţia este arta de a duce tratative pentru a câştiga fără conflict, a urmări să obţii maximum de avantaj naţional fără a folosi forţa şi, preferabil, fără să provoci resentimente… În diplomaţie este nevoie de multă disponibilitate, răbdare, precizie, spirit practic. Cine dacă nu femeia face uz zilnic de aceste calităţi chiar în propria familie pentru a asigura o atmosferă caldă şi sănătoasă? Însă, numărul considerabil de mic de femei în sfera politică şi economică cred că este produsul societăţii în care trăim. O societate încă patriarhală, cu anumite prejudecăţi. Dar şi femeile înseşi nu fac destul pentru a se pune în valoare. De altfel, vreau să vă spun că R. Moldova nu este o excepţie. E o situaţie caracteristică pentru majoritatea statelor lumii. În 2012, Italia a organizat chiar şi o conferinţă internaţională cu genericul „Femeile în diplomaţie”, unde subiectul a fost dezbătut pe larg. Doar 20% din corpul diplomatic al Italiei sunt femei, iar printre ambasadori coraportul femei-bărbaţi este de 1 la 30. Evident, există şi exemple contrare, cum ar fi cazul Finlandei, unde femeile constituie 80% din numărul diplomaţilor. Acestea sunt, însă, excepţiile de la regulă”, a subliniat Stela Stângaci.
Fracţiunile politice, „implicate” în numirea ambasadorilor
Pe lângă numărul mic de femei inclus în lista celor 19 candidaţi la funcţia de ambasador, suspiciuni a stârnit şi apartenenţa politică a unor candidaţi. Marea majoritate a candidaţilor sunt diplomaţi de carieră, dar pe listă apar şi oameni din afara sistemului. Este vorba despre deputatul liberal-democrat Valeriu Ghileţchi, propus pentru Ambasada din SUA, fostul ministru al Agriculturii Vasile Bumacov, propus pentru funcţia de ambasador al R. Moldova în Japonia, fostul prim-ministru din perioada 1999—2001 Dumitru Braghiş, care ar urma să fie ambasadorul R. Moldova în Federaţia Rusă, şi Oleg Ţulea, delegat să conducă Ambasada din Ungaria.
Anatol Ţăranu, analist politic, consideră că alegerea unor candidaţi la funcţia de ambasador a fost influenţată şi de fracţiunile politice. „În 2009, când la conducerea MAEIE a venit Iurie Leancă, el a încercat să introducă o tradiţie nouă, ca şefii misiunilor diplomatice să fie diplomaţi de carieră. Parţial, i-a reuşit. Însă partidele care au constituit alianţa de guvernare au intervenit şi au făcut ca unele funcţii de ambasador să fie partajate politic. Acelaşi lucru se întâmplă şi acum. Posturile de ambasador se distribuie, în mare, între partidele guvernării, ceea ce a făcut ca numirile să dureze aproape patru luni până când lista a ajuns în Parlament”, a menţionat analistul politic.
De remarcat că, în R. Moldova, stat cu regim parlamentar, preşedintele ţării este cel care numeşte ambasadorii. Candidaturile diplomaţilor sunt propuse de guvern. Cunoaşterea limbii engleze este una dintre condiţiile obligatorii la numirea ambasadorilor. Potrivit legii, ambasadorii îşi pot desfăşura activitatea în cadrul unui mandat de patru ani. În caz de necesitate, termenul de aflare în misiune poate fi extins pentru o perioadă de până la un an.
