Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Familia „europeană” a candidatului Stoianoglo,…

Familia „europeană” a candidatului Stoianoglo, cel care a boicotat referendumul și este susținut la funcția de președinte de un partid pro-rus

Familia Stoianoglo la secția de votare pe 20 octombrie. Sursă foto: Facebook/ Alexandru Stoianoglo - candidat al poporului

Pe 20 octombrie, candidatul Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), Alexandr Stoianoglo, a votat, alături soția sa, Ţvetana Curdova și fiicele Corina și Cristina, în cadrul alegerilor prezidențiale. Stoianoglo nu a participat la referendum, argumentând că a luat această decizie „nu pentru că este contra integrării europene a R. Moldova”, dar că este „contra actualei guvernări”.

Totuși, potrivit datelor publice, copiii celui care a boicotat referendumul și a acces în turul doi al alegerilor prezidențiale, frecventează instituțiile europene pentru studii și joburi încă din 2014.

Familia Stoianoglo la secția de votare pe 20 octombrie. Nu se cunoaște dacă ceilalți membri ai familiei au luat buletinul de vot pentru referendum. Sursă foto: Facebook/ Alexandru Stoianoglo – candidat al poporului

Anterior, Ziarul de Gardă a dezvăluit că Alexandr Stoianoglo este și cetățean al României. Fapt confirmat de candidatul socialiștilor la funcția de președinte al R. Moldova ulterior. Acesta a menționat că are cetățenie dublă „din necesitatea accesului la piața muncii, motive familiale sau la alte beneficii sociale și economice” și că nu a ascuns „acest lucru”.

Mezina familiei Stoianoglo

Corina Stoianoglo, fiica cea mică a lui Alexandr Stoianoglo, a studiat în Olanda (Țările de Jos) și lucrează în Germania. În septembrie 2024, când a început campania pentru prezidențiale și referendum, Corina a încheiat cu Banca Centrală Europeană (BCE) un contract de angajare pentru poziția de „Supervision Analyst”, conform paginii personale de Linkedin, unde indică și un stagiu în cadrul unui departament al BCE. Aceasta apare în fotografii alături de Christine Lagarde, președinta Băncii Europene Centrale.

„(…) Sunt foarte entuziasmat să anunț că, după o scurtă pauză, mă voi alătura din nou BCE pe 1 septembrie, ca analist de supraveghere în echipa Suptech din cadrul Mecanismului Unic de Supraveghere (SSM). Aștept cu nerăbdare să contribui la o echipă responsabilă de promovarea agendei digitale a supravegherii bancare europene, prin livrarea de noi instrumente și tehnologii de supraveghere”, scria fiica lui Stoianoglo după încheierea unui stagiu la Banca Europeană Centrală pe 15 iulie.

Informația că fiica celui care a boicotat referendumul lucrează în instituții europene, a stârnit comentarii pe rețelele sociale.

Corina Stoianoglo a studiat la o universitate de prestigiu din Europa: Universitatea Maastricht din Olanda (Țările de Jos). Totodată, în timpul studiilor (2021-2023), ea a lucrat în centrul de asistență pentru clienți al companiei Mercedes-Benz, situat în Maastricht. Înainte de a pleca la studii în Uniunea Europeană, Corina a învățat la o filială a liceului moldo-turc „Orizont” – liceul de unde, acum șase ani, au fost expulzați ilegal cei șapte profesori turci.

Fiica cea mare, Cristina Stoianoglo

Cristina Stoianoglo lucrează în calitate de consultant fiscal în filiala unei companii internaționale, cu sediul în Elveția, care oferă servicii de audit, consultanță fiscală și consultanță în afaceri. În perioada 2018 – 2020, Cristina a făcut un masterat Universitatea din Viena de Economie și Afaceri. Diploma de licență a obținut-o la o universitate din Chișinău.

Alexandr Stoianoglo și PSRM nu au răspuns la apelurile și mesajele ZdG pentru a oferi răspunsuri la întrebările reporterilor despre beneficiile și oportunitățile UE de care se bucură membrii familiei sale.

Stoianoglo, vizat în șase cauze penale

În turul doi al prezidențialelor, care va avea loc pe 3 noiembrie, moldovenii vor avea de ales între președinta în exercițiu Maia Sandu, desemnată de PAS, care a acumulat 42,07% și ex-procurorul general, înaintat de PSRM, Alexandr Stoianoglo, care a întrunit 26,27% din sufragii. Numele candidatului PSRM la alegerile prezidențiale apare în șase cauze penale, cinci dintre ele fiind încă în examinare. 

În una dintre cauzele penale în care este cercetat, Stoianoglo este învinuit de procurori că „acționând în participație cu alte persoane, urmărind scopul încălcării inviolabilității vieții private a altor persoane şi divulgării datelor urmăririi penale, prin folosirea situației de serviciu, cu aportul altei persoane”, ar fi intrat în posesia unor corespondențe private ale fostului procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, informații ocrotite de lege şi care constituiau date ale urmăririi penale. Dosarul se află în instanță din vara anului 2022.

Din toamna anului 2022, pe masa magistraților a ajuns un alt dosar în care este cercetat Stoianoglo, acesta fiind învinuit de corupere pasivă pentru primirea de avantaje ilegale, abuz de serviciu în interesul unei organizații criminale, fals în declarații și, alături de procurorii suspendați din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Elena Ceruța și Dumitru Raileanu – de eliberarea din detenție a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzare. 

La faza de urmărire penală se află două cauze penale, una – privind îmbogățirea ilicită și alta – privind depășirea atribuțiilor de serviciu. Stoianoglo a fost învinuit de îmbogățire ilicită în aprilie 2023. Despre cel de-al doilea dosar pentru depășirea atribuțiilor de serviciu acuzatorii de stat nu au oferit mai multe informații. 

Doar în unul dintre dosarele expediate de PA a fost pronunțată sentința de către prima instanță, în februarie 2024, în cauza penală în care Stoianoglo a fost învinuit că și-a depășit atribuțiile de serviciu la eliberarea din funcție a procurorului Nicolae Chitoroagă, fapt ce ar fi prejudiciat bugetul Procuraturii Generale cu 160 de mii de lei. Acesta a fost achitat, împreună cu o fostă subalternă. Unul dintre cei trei judecători care au examinat cauza a formulat o opinie separată, indicând că acțiunile imputate ar fi trebuit să fie verificate sub prisma art. 329 din Codul penal – neglijență în serviciu. PA a contestat decizia.

O cauză penală a fost clasată – cea în privința acțiunilor pretins ilegale ale fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, manifestate prin investigarea defectuoasă a urmăririi penale în cauza numită generic „expulzarea profesorilor turci”.