Expert: inițiativă legislativă controversată – statul, respectiv contribuabilii, riscă să suporte o nouă povară financiară
O nouă inițiativă legislativă controversată a fost înregistrată în Parlamentul R. Moldova. De această dată, autorii proiectului propun implicarea statului în vânzarea acțiunilor noi emise în locul celor anulate, care aparțineau acționarilor „de rea-credință”, din cadrul „băncilor de importanță sistemică” − în condițiile actuale, ar fi vorba de Moldova Agroindbank și Moldindconbank. Transparency International Moldova critică intenția și atenționează că acționarii expropriați ar putea cere anularea drepturilor de proprietate, iar acest fapt ar implica riscuri de implicare a statului în litigii ulterioare, fapt care ar putea costa bugetul public sume exagerate de bani. Totodată, riscul apare și în condițiile în care nu vor fi identificați cumpărători pentru aceste acţiuni − povara financiară va fi suportată și în acest caz de stat, respectiv, contribuabili.
Acționarii de rea credință identificați în cadrul acestor bănci, sunt obligați să vândă acțiunile deținute, în caz contrar acestea sunt anulate, iar băncile emit noi acțiuni. În cazul în care nici pentru acțiunile noi emise nu se găsesc cumpărători, acțiunile sunt anulate și are loc reducerea capitalului social al emitenților. Astfel, prin noul proiect de lege se propune ca statul să intervină prin procurarea acțiunile noi ale băncilor, pentru ca ulterior tot statul să le expună spre vânzare, fapt care „va crea premise pentru identificarea de către stat a unor investitori strategici în vederea procurării acestor acțiuni”.
Semnatarii inițiativei sunt speakerul democrat, Andrian Candu şi deputatul Ştefan Creangă, şeful comisiei parlamentare buget şi finanţe. Cei doi autori au înregistrat inițiativa în legislativ la sfârșitul lunii octombrie. Veaceslav Negruța, expert Transparency International Moldova, consideră că proiectul de lege ar putea atrage statul în serioase litigii cu cei calificați drept acţionari şi beneficiari netransparenţi de pachete de acţiuni în câteva bănci comerciale din R. Moldova, iar costul acestor litigii ar putea atinge în viitor costuri exorbitante pentru bugetul public.
În proiectul de lege este menționat că mecanismul va fi aplicat doar în cazul acţiunilor problematice ale băncilor de importanţă sistemică determinate de către Comitetul Național de Stabilitate Financiară (CNSF), în baza deciziei Guvernului R. Moldova.
„Cele mai bune practici internaţionale recomandă stabilirea clară a criteriilor de clasificare a „băncilor de importanţă sistemică”, astfel ca instituţiile să poată fi incluse sau excluse din această categorie, în funcție de importanţa şi ponderea în sistemul bancar. Competenţele unei asemenea clasificări îi revin regulatorului bancar, în cazul R. Moldova – Banca Naţională a Moldovei (BNM) . Este de menționat că în prezent nu există criterii clare, făcute publice, în baza cărora să fie clasificate băncile ca fiind de importanţă sistemică, iar delegarea acestei competenţe Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară ar putea conduce la manipulări cu lista băncilor de importanţă sistemică”, consideră Veaceslav Negruță.
Ştefan Creangă a declarat pentru Radio Europa Liberă că va insista ca proiectul să intre în dezbatere în legislativ doar după ce autorităţile se vor asigura că nu vor rămâne cu acţiunile celor două bănci în buzunar, adică că există investitori siguri, gata să cumpere pachetele de acţiuni de la stat.
„Nu sunt ferm convins, de aceea şi nu am promovat deocamdată proiectul. Să nu se primească că guvernul rămâne cu acţiunile în mână. Să avem claritate, un preaviz de la BNM că sunt aşa investitori interesaţi”, susține Creangă.
Pachete importante de acțiuni, între 40 şi 60 la sută de la cele mai mari trei bănci din R. Moldova (Moldova Agroindbank, Moldindconbank și Victoriabank) urmează a fi vândute cu scopul de transparentizare a acționariatului și impunerea unei guvernări corporative responsabile. Acțiunile au fost scoase la vânzare cu mai mult de un an în urmă, după ce BNM i-a acuzat proprietari de acţiuni concertate, iar aceştia au contestat în instanţe internaţionale decizia BNM. Cu puţin timp în urmă, Banca Trasnilvania din România a demarat procesul de achiziționare a unui pachet de acțiuni de peste 39% de la Victoriabank. Cumpărători pentru acțiunile Moldova Agroindbank şi Moldindconbank, deocamdată însă, nu s-au găsit.
