Expert, despre intenția lui Krasnoselski de a ataca R. Moldova în instanță în legătură cu războiul de pe Nistru
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, vrea să atace R. Moldova în instanță în legătură cu războiul de pe Nistru, transmite Novostipmr. Declarația a fost făcută în cadrul unei întrevederi neformale cu mai mulți deputați din regiune.
Potrivit sursei citate, Krasnoselski a declarat că va fi o cerere de chemare în judecată, însă acesta consideră că este necesar să fie creat un câmp informațional, care „va oferi prilejul de a aminti colegilor noștri de acele evenimente”.
„Cei care au fost trimiși spre sacrificare trebuie să fie despărțiți de grupul Ilașcu, de cei care au împușcat în civilii de la Dubăsari sau de acei polițiști care au împușcat oameni neînarmați la 1 aprilie 1992, în Bender”, a declarat Krasnoselski.
De asemenea, acesta a spus că avem eroi diferiți.
„Cei care l-au împușcat pe Nikolai Ostapenko au primit distincții de stat. Ei au fost aleși în Parlamentul din Moldova și România. A fost efectuată o evaluare a „actului eroic” al grupărilor teroriste. Aici noi nu ne putem înțelege. Avem eroi diferiți. Ei îi au pe cei care au comis crime. Noi avem victimele lor”, a mai comunicat liderul de la Tiraspol.
Alexandru Zubco, jurist și expert în problema transnistreană, a declarat pentru ZdG că nici o instituție europeană nu va da curs unei astfel de solicitări.
„Dacă vreun instrument european sau ONU va accepta o asemenea plângere din partea unei regiuni de facto, este inacceptabilă o astfel de chestiune. Dacă ne amintim au mai fost asemenea tentative încă de pe vremea lui Smirnov. Eu aș vedea o declarație de populism, prin care încearcă să-și mențină autoritatea respectivă în rândul locuitorilor”, a declarat Zubco. „E un fel de joc sub regizarea și coordonarea Kremlinului. Din punct de vedere juridic nu poate avea loc”, a mai comunicat expertul.
Conflictul armat transnistrean a început la 2 martie 1992. Acordul de încetare a focului a fost semnat la 21 iulie 1992 de R. Moldova și Federația Rusă. Potrivit autorităților de la Chișinău, în război și-au pierdut viața 287 de persoane, circa 40 au fost date dispărute, alte 3500 au fost mutilate.
