Rezultatele audierilor de zece ore privind fraudele electorale semnalate în cadrul scrutinelor din 2024
Deputații au votat proiectul de hotărâre cu privire la rezultatele audierilor parlamentare de joi, 12 decembrie, despre fraudele electorale semnalate în cadrul scrutinelor din 2024. Legislativul a constat interferența forțelor străine în alegeri și au elaborat o listă de acțiuni pe care autoritățile competente ar urma să le desfășoare „pentru a contracara fenomenul finanțării ilegale a partidelor, pentru a destructa grupările criminale și acținilor de deturnare a democrației R. Moldova”.
Timp de aproximativ zece ore, joi, parlamentari au audiat rapoartele conducerii Comisiei Electorale Centrale (CEC), Procuraturii Generale (PG), Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Centrului Național Anticorupție (CNA), Inspectoratului General al Poliției (IGP) al Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Serviciului Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și Ministerul Justiției (MJ) cu privire la fraudele electorale semnalate în cadrul alegerilor prezidențiale și ale referendumului republican.
Parlamentarii au constatat că „provocările majore” în scrutine au fost:
- Finanțarea a campaniei electorale și coruperea alegătorilor în proporții deosebit de mari;
- Campanii ample de dezinformare și război hibrid informațional finanțat de surse externe;
- Crearea unor partide noi și susținerea unor candidați formal independenți, controlați de membrii partidului declarat neconstituțional „Șor”;
- Implicarea cultelor religioase în campanie electorală;
- Colectarea ilegală a datelor cu caracter personal;
- Materiale electorale cu mesaje de instigare la ură și dezbinare de către subiecți care nu aveau vreun statut în procesul electoral.
În cele din urmă, din cauza „anvergurii” corupției electorale și politice, parlamentarii au elaborat o listă de acțiuni pentru autoritățile competente, audiate în cadrul ședinței Legislativului.
Astfel, CEC va elabora propuneri pentru îmbunătățirea cadrului legislativ privind finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale.
Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, SIS vor intensifica controlul instituțiilor media și rețelelor sociale și să dezvolte mecanisme care să elimine cauzele dezinformării și manipulării.
Parlamentul și Guvernul vor adopta legi astfel încât cauzele penale privind copurerea alegătorilor și finanțarea ilegală a partidelor politice să se examineze în maxim șase luni.
CSM și CSP vor asigura mecanisme de examinare în regim prioritar a cazurilor de corupție politică și electorală și vor institui mecanisme interne de monitorizare și raportare săptămânală asupra mersului instrumentării și examinării de către instanțe a cauzelor penale „care subminează procesele democratice”. De asemenea, CSP va suplini numărul procurorilor pentru reprezentarea acuzării în instanțe. CSM trebuie să identifice un mecanism de motivare pentru judecători.
375.2024.ro by Ziarul de Gardă
Deputații au audiat, în cadrul ședinței plenare de astăzi, informații despre acținile întreprinse de autorități cu referire la fraudele electorale semnalate în cadrul alegerilor prezidențiale și al referendumului republican din toamna acestui an.
Procurorul General, Ion Munteanu, a menționat că, pe perioada campaniei electorale, au fost deschise 84 de cauze penale, care vizează infracțiuni referitoare la procesul electoral. 70 dintre ele vizează corupția electorală. Totodată, doar în această săptămână au fost efectuate opt percheziții. Datele arată că în cele mai multe cazuri este vorba despre oferirea de mijloace bănești provenite din surse externe.
De asemenea, directorul Centrului Național Anticorupție, Alexandr Pînzari, a menționat că au fost efectuate peste 500 de percheziții, au fost audiate 400 de persoane, iar 150 de persoane au primit statut de bănuit sau de învinuit de corupție electorală. Datele prezentate arată că au fost aplicate sechestre de 57,7 milioane de lei. Directorul CNA s-a referit și la coruperea electorală pasivă – au fost examinate 3560 de procese-verbale de constatare, parvenite de la agenții constatatori ai Inspectoratului General al Poliției. Respectiv, au fost aplicate amenzi de nouă milioane de lei, iar datele arată că alegătorii au primit mită de până la două mii de lei, pachete cu produse alimentare sau alte bunuri pentru a vota un anumit candidat sau o anumită opțiune la referendumul constituțional.
Mai mult decât atât, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că, până în prezent, au fost documentate 140 000 de persoane care ar fi fost implicate în infracțiuni de corupție electorală.
Informații au fost prezentate și de către directorul Serviciului Informații și Securitate, Alexandru Musteața, care a vorbit despre imixtiunea Federației Ruse în scrutinele electorale și acțiunile care au avut drept scop compromiterea alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional. Potrivit directorului SIS, a fost utilizat un întreg instrumentar hibrid – financiar, uman, tehnic, contrainformativ, combativ etc. În acest sens, SIS a expediat 147 de note informative către instituțiile responsabile ale statului.
