(doc) Prima școală din Moldova care semnează declarația de unire cu România. Lista celor peste o sută de localități care vor reunirea
Prima instituție de învățământ din R. Moldova s-a pronunțat în favoarea unirii R. Moldova cu România. Opt învățători de la gimnaziul din localitatea Bogzești, raionul Telenești au semnat, simbolic, Declarația de unire, fiind conviși că „numai într-o Românie reîntregită, membră a UE și NATO, vom reuși să ne făurim o viață mai bună pentru noi și pentru urmașii noștri”. Adoptarea declarațiilor de unire este o inițiativă a Platformei Civice „Acțiunea 2012”, care și-au propus ca în anul Centenarului Marii Unirii cel puțin o sută de localități din Moldova să semneze simbolic pentru „reîntregirea neamului”. Până în prezent 106 localități au semnat declarații în acest sens.
„ Având în vedere faptul că actuala Republică Moldova a fost constituită nelegitim de către regimul de ocupație sovietic, din trupul Basarabiei românești, răpită în iunie 1940 de către URSS, considerăm că revenirea la sânul patriei mamă, România, este o dorință firească și legitimă”, susțin cei opt profesori, semnând declarația de unire.
Recent, declarația de unire a fost semnată, în premieră, și de un județ din România, județul Prahova.
„Consiliul județean Prahova:
-își exprimă solidaritatea deplină față de toate Consiliile Locale, Raionale si Județene din Republica Moldova si România care și-au afirmat deschis aspirațiile de reîntregire națională,
-îndeamnă toate unitatile administrativ-teriroriale din Republica Moldova și România să urmeze cu încredere și curaj acest exemplu de demnitate națională,
-condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov, încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă la 23 august 1939, pact care a dus la anexarea Basarabiei de către URSS, la arestări și execuții publice, la deportări în masă, la înfometare și la deznaționalizare,
-solicită Parlamentelor Republicii Moldova și României să emită o declarație comună privind REÎNTREGIREA ȚĂRII ȘI A NEAMULUI ROMÂNESC după care să elaboreze și să aprobe în regim de urgență un pachet de legi privind REUNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA”, se arată în documentul pe car eși-au pus semntura aleșii locali din județul Prahova.
În mai puțin de două luni, preste o sută de localități din R. Moldova au adoptat astfel de declarații:
1. Parcova (Edineț);
2. Ulmu (Ialoveni);
3. Bardar (Ialoveni);
4. Ruseștii Noi (Ialoveni);
5. Puhoi (Ialoveni);
6. Văsieni (Ialoveni);
7. Feștelița (Ștefan Vodă);
8. Opaci (Căușeni);
9. Gotești (Cantemir);
10. Săseni (Călărași);
11. Nișcani (Călărași);
12. Sărătenii Vechi (Telenești);
13. Grătiești (Municipiul Chișinău);
14. Boghiceni (Hîncești);
15. Codreanca (Strășeni);
16. Floreni (Anenii Noi);
17. Târșiței (Telenești);
18. Măgurele (Ungheni);
19. Răzeni (Ialoveni);
20. Cucoara (Cahul);
21. Băcioi (Chișinău);
22. Meleșeni (Călărași);
23. Ordășei (Telenești);
24. Visoca (Soroca);
25. Bădiceni (Soroca);
26. Drăsliceni (Criuleni);
27. Ghiduleni (Rezina);
28. Capaclia (Cantemir);
29. Ursoaia (Căușeni);
30. Or. Cimișlia;
31. Vatici (Orhei);
32. Ciorești (Nisporeni);
33. Horești (Ialoveni);
34. Chetrosu (Drochia);
35. Cenac (Cimișlia);
36. Scoreni (Strășeni);
37. Mereni (Anenii Noi);
38. Mălăești (Orhei);
39. Tătărești (Strășeni);
40. Negrești (Strășeni);
41. Coșeni (Ungheni);
42. Călimănești (Nisporeni);
43. Miclești (Criuleni);
44. Gura Galbenei (Cimișlia);
45. Colonița (mun. Chișinău);
46. Or. Călărași.
47. Slobozia Mare (Cahul);
48. Copăceni (Sângerei);
49. Cruzești (mun. Chișinău);
50. Ciuciuleni (Hâncești);
51. Tănătari (Căușeni);
52. Păulești (Călărași);
53. Sinești (Ungheni);
54. Peticeni (Călărași);
55. Lozova (Strășeni);
56. Recea (Strășeni);
57. Carahasani (Ștefan Vodă);
58. Ciocîlteni (Orhei);
59. Copceac (Ștefan Vodă);
60. Țânțăreni (Telenești);
61. Cucuruzeni (Orhei);
62. Mitoc (Orhei);
63. Brânzenii Noi (Telenești);
64. Secăreni (Hâncești);
65. Horodiște (Călărași);
66. Buda (Călărași);
67. Chircăiești (Căușeni);
68. Sireți (Strășeni);
69. Bolohan (Orhei);
70. Cuhnești (Glodeni);
71. Sîrma (Leova);
72. Vărzărești (Nisporeni);
73. Ișcalău (Fălești);
74. Marinici (Nisporeni);
75. Aluniș (Rîșcani);
76. Javgur (Cimișlia);
77. Pitușca (Călărași);
78. Vălcineț (Călărași);
79. Hirișeni (Telenești);
80. Scorțeni (Telenești);
81. Văleni (Cahul);
82. Colibași (Cahul);
83. Brânza (Cahul);
84. Sipoteni (Călărași);
85. Tigheci ( Leova);
86. Domulgeni (Florești);
87. Măgdăcești (Criuleni);
88. Dereneu (Călărași);
89. Morozeni (Orhei);
90. Hîrcești (Ungheni);
91. Tocuz (Căușeni);
92. Săiți (Căușeni);
93. Palanca (Ștefan Vodă);
94. Mășcăuți (Criuleni);
95. Popeasca (Ștefan Vodă);
96. Biești (Orhei);
97. Barvice (Călărași;
98. Sărata-Galbenă (Hâncești);
99. Stilniceni (Hâncești);
100. Carabetovca (Basarabeasca);
101. Budești, (Chișinău);
102. Crihana Veche (Cahul);
103.C.R. Strășeni
104.C.R. Călărași
105.C.R. Telenești
Declarațiile de unire semnate de aleșii locali fac parte dintr-un proiect inițiat de Platforma Civică „Acțiunea 2012” care și-au propus ca în anul Centenarului Marii Unirii, cel puțin o sută de localități din R. Moldova să adopte decizii privind unirea celor două țări de pe ambele maluri ale Prutului. Deciziile au caracter simbolic și nu implică consecințe de ordin juridic sau administrativ.
Inițiativa respectivă și fenomenul unionismului sunt considerate de către șeful statului, Igor Dodon drept un pericol asupra statalității și independenții R. Moldova. Igor Dodon s-a pronunțat în repetate rânduri în favoarea interzicerii unionismului în R. Moldova. Poziția acestuia este susținută de PSRM și PCRM.
Astăzi, 10 martie, are loc Plenarare Partidului Comuniștilor din R. Moldova (PCRM), în cadrul căreia comuniștii vor aborda subiectul „Unionismul – amenințarea asupra independenței și a statului Republica Moldova”.
