De ce R. Moldova NU trebuie să renunțe niciodată la regiunea transnistreană și de ce NU trebuie niciodată să-i recunoască pretinsa independență?

De pe malul stâng al Nistrului, liderul separatist Vadim Krasnoselski lansează cereri către autoritățile de la Chișinău în vederea recunoașterii „statului Transnistria”. Pe malul drept, tot mai multe voci întreabă de ce R. Moldova ar avea nevoie de „această povară” – reintegrarea. În acest context, ZdG a solicitat experților să răspundă la următoarea întrebare: de ce R. Moldova NU trebuie să renunțe niciodată la regiunea transnistreană și de ce nu trebuie să-i recunoască vreodată pretinsa independență?

„Cetățenii Moldovei în continuare ar rămâne ostatici”

Fostul vicepremier pentru Reintegrare, director al Asociației „Inițiativa pentru Pace”, Alexandru Flenchea, spune că o „renunțare” ipotetică la regiunea transnistreană nu ar rezolva niciuna dintre problemele la care ne gândim atunci când se vorbește despre „riscul transnistrizării”. 

„Armata rusă și cea transnistreană, cu toate riscurile și amenințările aferente, ar rămâne tot acolo, oligarhii locali, contrabanda și coruperea administrației, a politicului și a justiției din R. Moldova, la fel. Cetățenii Moldovei în continuare ar rămâne ostatici ai acestui regim, persecutarea opoziției, inclusiv omoruri la comandă, luarea de ostatici de pe malul drept pentru eliberarea penalilor condamnați în Moldova, ar rămâne practici aplicate de Tiraspol. Toate acestea pot fi combătute doar atunci când statul și legea R. Moldova vor «trece Nistrul»”, subliniază Alexandru Flenchea.

Nu în ultimul rând, fostul vicepremier pentru Reintegrare remarcă „sacrificiul generației care a luptat în 1992”.

„Care crede că e «mai bine» fără Transnistria – să meargă la Coșnița, la Cocieri, Doroțcaia sau Molovata Nouă și să spună veteranilor, văduvelor și orfanilor războiului din 1992 că fără ei Moldova ar fi «mai bine»”, conchide Alexandru Flenchea.

„Oare am putea sa îi trădăm?”

Și Irina Tabaranu, jurnalistă la portalul „Zona de securitate”, notează existența moldovenilor din stânga Nistrului „care au rămas sub tricolor în toți acești ani în raionul Dubăsari și care au fost primii ce au apărat acest pământ în 1992”, adăugând: „Dar oare am putea sa îi trădăm?”

„Ne confruntăm și noi des cu această întrebare, dar lucrurile devin mult mai clare când persoana care se simte confuză sau nedumerită de ce trebuie să păstrăm regiunea transnistreană în componența R. Moldova își schimbă prisma prin care privește teritoriul țării. Cum ar fi dacă cineva te-ar impune să te dezici de 11% din casa ta, de 11% din corpul tău? Ai fi la fel de decis în a renunța la acea parte?” – se întreabă retoric jurnalista. 

Irina subliniază că regiunea transnistreană reprezintă 11% din teritoriul R. Moldova. În 2022, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a recunoscut-o drept teritoriu ocupat de Federația Rusă.

Jurnalista propune următorul exercițiu: „Întrebați-vă: cum aș funcționa dacă inima mea ar pompa cu 11% mai puțin sânge prin vene sau plămânii mei ar oxigena cu 11% mai puțin creierul?” 

„Republica Moldova funcționează după acest scenariu de 32 de ani și lipsa acestor procente din țară este evidentă – odată cu teritoriul, am fost lipsiți de potențialul uman și cel economic atât de necesar pentru dezvoltarea noastră ca stat independent”, concluzionează Irina Tabaranu. 

„Demnitatea națională”

Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control, își începe răspunsul cu un „disclaimer”: „Scuzați-mă că fac această comparație.”

„Tare mă tem că o să fiu banal, însă dacă, de exemplu, o mână este în pericol, atunci numaidecât trebuie să o tai de trup?” – se întreabă expertul.

Ion Leahu explică: „În primul rând, avem acolo cetățeni ai R. Moldova. În al doilea rând, pe pământul acesta, nu o dată, a fost vărsat sânge, ultima oară în 1992. Nu numai cetățenii din stânga Nistrului, dar din toată R. Moldova, au luptat pentru suveranitatea și integritatea țării. Există așa o noțiune ca «demnitatea națională». Moldovenii, cât n-ar fi de răi, se simt demni de națiunea asta și de pământul său”, menționează Leahu.

„Sunt opinii care zic că regiunea este o povară și ne-am putea lipsi de ea – nu aș spune că sunt categoric nule, au ele, cât de mic, un drept la existență. Totuși, chiar dacă astăzi noi nu suntem capabili să asigurăm suveranitatea R. Moldova pe acest teritoriu, asta nu înseamnă că nu va apărea oportunitate mâine, poimâine. De ce să ne refuzăm? (…)Când se vor coace condițiile, poate se va trezi populația de pe ambele maluri ale Nistrului”, susține Ion Leahu. 

„Republica Moldovenească Nistreană a fost creată pentru ca R. Moldova să nu se rupă niciodată de imperiul sovietic”

Ion Iovcev, fostul director al unicului liceu cu predare în limba română de la Tiraspol, menționează  afirmația lui Grigore Vieru, care spunea că „Transnistria” este piatra legată de gâtul R. Moldova. Profesorul consideră că dacă am renunța la regiunea transnistreană, „ar apărea mai multe probleme decât sunt acum”. 

„Așa-numita Republică Moldovenească Nistreană a fost creată pentru ca R. Moldova să nu se rupă niciodată de imperiul sovietic. Este teritoriu ocupat de Rusia. Această republică-fantomă supraviețuiește datorită R. Moldova. Fără banii Chișinăului pentru energie electrică, regimul n-ar putea plăti salariile și pensiile. (…)Transnistria separatistă are teritoriu controlat și pe partea dreaptă a Nistrului: Tighina (Bender), Chițcani, Gîsca, Varnița… Peste 300 de mii de oameni au cetățenia R. Moldova, unii au și cetățenia României. Nicio țară, benevol, nu renunță la teritoriul pe care îl recunoaște comunitatea internațională. Întotdeauna au fost cedări, dar trebuie de pus piciorul în prag”, subliniază Ion Iovcev.  

Ion Iovcev mărturisește că din 1992 și până acum, în regiunea separatistă a crescut o generație de oameni pentru care R. Moldova este stat vecin agresor. 

„Așa e educația pe care o primesc ei în școlile supuse așa-zisului Minister al Educației. Copiilor li se predă milităria. Copiii sunt pregătiți pentru apărarea unui stat inexistent. Mass-media locală este racordată la posturile de televiziune rusești. În fiecare seară   oamenii sunt otrăviți cu propagandă. Mulți dintre ei nu știu ce înseamnă Europa, ce înseamnă democrație și lume civilizată. Totul se tratează pe poziții politice și orientate spre Moscova”, punctează Ion Iovcev.

„Nu avem dreptul moral”

Ion Manole, directorul executiv al Asociației Promo-LEX, amintește că, de exemplu, „Federația Rusă nu a renunțat la teritoriile sale, cum a fost în cazul Ceceniei. De multe ori în R. Moldova se face aluzia că Federația Rusă «este puternică, nu trebuie să tensionăm relațiile cu acest stat» și respectiv, trebuie să cedăm regiunea. Nu este o idee bună. Însăși Federația Rusă a dat exemplu cum nu trebuie să încalci Constituția. Or, în Constituția R. Moldova este foarte clar stipulat că R. Moldova este un stat integru, indivizibil. 

„Orice forță politică sau mișcare care ar vota așa ceva (recunoașterea regiunii drept stat independent, n.r.) ar fi pasibilă de sancțiuni penale. Nu avem niciun motiv să facem acest lucru – nici juridic, nici moral, nici administrativ”, concluzionează Ion Manole.

„Autoritățile constituționale își realizează obligațiile”

Oleg Serebrian, actualul vicepremier pentru Reintegrare, dă asigurări că autoritățile constituționale „își realizează obligațiile sale pozitive de a proteja și garanta respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale celor peste 90% din locuitorii din raioanele de est ale țării care posedă cetățenia R. Moldova.”

Potrivit actualului vicepremier pentru Reintegrare, reformele structurale promovate la Chișinău, modernizarea serviciilor publice, creșterea nivelului de trai al populației, valorile democratice „și, desigur, beneficiile procesului de integrare europeană, fac malul drept din ce în ce mai atractiv pentru locuitorii din regiunea transnistreană a țării.”

„Regiunea transnistreană este parte inalienabilă a statului R. Moldova în frontierele recunoscute de comunitatea internațională. Reglementarea atotcuprinzătoare și finală a conflictului transnistrean poate avea loc doar cu respectarea suveranității și caracterului integru al statului plenar reintegrat Republica Moldova”, reiterează viceprim-ministrul Serebrian.