Curtea Constituțională a decis că panglica negru – oranj poate fi purtată și confecționată pe teritoriul țării
Curtea Constituțională (CC) a R. Moldova a decis că panglica bicoloră negru – oranj, numită și panglica „Sfântul Gheorghe” poate fi purtată și confecționată pe teritoriul țării, cu condiția ca aceasta să nu fie utilizată pentru a justifica sau glorifica acțiunile de agresiune militară, crimele de război sau crimele împotriva umanității. Hotărârea a fost pronunțată pe 11 aprilie și a fost luată în urma examinării sesizărilor unor deputați socialiști, care au cerut verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind contracararea activității extremiste.
Astfel, Curtea Constituțională a hotărăt: Se admit parțial sesizările depuse de domnii deputați Adrian Lebedinschi și Grigore Novac, și sesizarea privind excepția de neconstituționalitate ridicată de domnul Ion Pîntea.(…) .Se declară neconstituțional textul „și care pot fi confundate cu acestea” din definiția „activitate extremistă” reglementată de art.1 din Legea 54 din 21 februarie 2023, privind contracararea activității extremiste.
Se recunosc constituționale articolul 365 cu semnul 5, din Codul Contravențional și prevederile articolului 1 din Legea privind contracararea activității extremiste, care au fost introduse prin Legea nr. 102 din 14 aprilie 2022, cu excepția celor menționate la punctul 2 din dispozitiv în măsura în care sunt aplicabile doar pentru faptele comise în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității”.
Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.
Președinta CC, Domnica Manole, a precizat într-un briefing de presă că interdicția de utilizarea unor atribute sau simboluri „limitează dreptul la libertatea de exprimare”. Prin urmare, Curtea a trebuit să examineze dacă măsura care limitează exercițiul dreptului la libera exprimare este clară, dacă urmărește un scop legitim și dacă este proporțională scopului legitim urmărit, a menționat Manole.
„Deși legea nu stabilește o listă a simbolurilor care se încadrează în categoria celor „general cunoscute utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni”, ea oferă o descriere a acestora, menționând și un exemplu – „banda bicoloră negru-oranj”. (…) Curtea a constatat existența unui consens larg cu privire la faptul că aceste simboluri cuprind, în afară de „panglica bicoloră negru-oranj”, literele „Z” și „V” (atunci când sunt utilizate în forma care amintește de utilizarea lor de către forțele armate rusești în Ucraina).
(…) Curtea a admis că unele din simbolurile analizate ar putea avea conotații multiple. În unele circumstanțe, literele „Z” și „V” ar putea fi considerate simboluri care glorifică invazia în Ucraina, în altele ar putea constitui embleme, mărci comerciale, inițiale ale numelor sau, pur și simplu, litere ale alfabetului latin”, a declarat Domnica Manole, președinta CC.
În primăvara anului 2022, deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Adrian Lebedinschi și Grigore Novac, au depus la Curtea Constituțională două sesizări prin care au solicitat exercitarea controlului constituționalității și suspendarea Legii pentru modificarea Codului contravențional al R. Moldova, adoptată în lectura a doua la 14 aprilie 2022, care se referă la interzicerea simbolurilor agresiunii ruse asupra Ucrainei – „V”, „Z” și panglica bicoloră negru – oranj, numită și panglica „Sfântul Gheorghe”.
Potrivit modificărilor aprobate de Parlamentul în primăvara anului 2022, cetățenii care „glorifică” aceste simboluri riscă amenzi de la 4 500 până la 9 000 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 până la 60 de ore. Persoanele juridice și cu funcții publice riscă amenzi de la 9 000 până la 18 mii de lei.
Mai exact, a fost interzisă confecționarea, vânzarea, deținerea, în vederea răspândirii, și utilizarea în public a atributelor și simbolurilor ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război și crime împotriva umanității, precum și a propagandei sau glorificării acestor acțiuni.
