Cum va fi anul 2017?
Ziarul de Gardă a contactat un șir de specialiști în domeniile politic, economic, finanțe, populație, pentru a obține un pronostic profesionist privind starea Republicii Moldova și a populației ei în anul care a sosit. Ce reforme ar trebui făcute, care ar fi prioritățile și urgențele actualei guvernări? Câteva răspunsuri sunt publicate mai jos. Acțiunile sunt așteptate nu doar de la guvernare, ci şi de la întreaga societate.
Situaţia economică din 2017 ar trebui să fie mai bună decât în 2016
Alexandru Fală, expert economic, Expert Grup
Prognoza pentru 2017 este una destul de bună. Consider că situaţia economică din acest an ar trebui să fie mai bună decât în 2016. Expert Grup are două scenarii a situaţiei economice pentru acest an. Un scenariu pesimist ar fi că Produsul Intern Brut ar creşte cu 3,6%, iar potrivit scenariului optimist PIB-ul ar creşte cu peste 5%. Această creştere ar fi influenţată de mai mulţi factori, cum ar fi: relansarea creditării şi deblocarea finanţărilor externe. Toate acestea ar duce la creşterea investiţiilor, ce ar determina creşterea numărului construcţiilor şi dezvoltarea industriilor. De asemenea, ar putea creşte şi exporturile (cu circa 7,3%).
În condiţiile creşterii economice anticipăm şi faptul că şi salariile ar fi majorate, iar astfel ar fi stimulat comerţul intern.
Evident, trebuie să ţinem cont şi de o eventuală răcire a relaţiilor cu finanţatorii externi, care ar duce la blocarea suportului financiar pe care ni-l oferă partenerii de dezvoltare, în special Uniunea Europeană. Această răcire ar putea fi cauzată de proiectul de lege privind amnistia fiscală, fapt care ar putea să ne afecteze mult. De asemenea, nu trebuie să uităm şi de piaţa din Est, care este una imprevizibilă. Însă, ea ar putea să ne aducă anumite îmbunătăţiri ale situaţiei economice din ţară, dacă e să ţinem cont că la şefia statului este un pro-rus.
Salarizarea lucrătorilor medicali – conform performanţelor
Boris Gâlcă, medic, expert în probleme sociale
Sub aspect social, va fi un an cu multe provocări. Mi-aş dori foarte mult ca reformele adoptate de autorităţi, reformele ce vizează domeniul social şi, în primul rând, pensiile, să fie bine explicate, astfel încât oamenii să le înţeleagă corect. Mi-aş dori foarte mult să existe voinţă politică la toate nivelurile pentru implementarea reformei sistemului de pensii. Cred că la fel de importantă rămâne continuarea reformei de dezinstituţionalizare şi mă refer aici la scoaterea persoanelor din orfelinate şi instituţii rezidenţiale şi plasarea lor în case de tip familie. Dacă e să vorbim de domeniul medical, aici sunt mai multe lucruri care trebuie realizate şi care, de asemenea, necesită angajament şi voinţă politică. În primul rând, mă refer aici la reforma de re-regionalizare a spitalelor. Aceasta este reforma numărul unu care ar trebui să se producă în 2017, de rând cu continuarea lucrurilor începute în domeniul asigurării cu medicamente, salarizarea lucrătorilor medicali în bază de performanţă şi stabilirea unor relaţii mai trainice şi mai transparente în cadrul parteneriatului public privat în medicină. Cred că, gândind pozitiv, putem schimba lucrurile. Deci, să avem încredere, voinţă şi insistenţă.
Premise pentru schimbări sunt, dacă ar exista voinţa necesară
Nadejda Hriptievschi, Centrul de Resurse Juridice din Moldova
În 2017, ne aşteptăm la câteva modificări legislative importante pentru funcţionarea sistemului judecătoresc, începând cu modificarea componenţei şi consolidarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dar aceste modificări nu vor avea niciun impact pozitiv dacă CSM nu-şi va schimba abordarea cu privire la selecţia şi promovarea judecătorilor strict în bază de merit şi excluderea din sistem a celor cu grave probleme de integritate. Avocaţii au şansa să-şi aleagă o nouă persoană la funcţia de preşedinte al Uniunii Avocaţilor şi să îmbunătăţească modul de admitere în profesie. În caz contrar, lucrurile pot continua degradând şi mai mult, inclusiv cu deputaţi admişi în profesie fără vreun examen. Consiliul Superior al Procurorilor are şansa să numească procurori integri şi profesionişti în mai multe funcţii şi să implementeze Legea procuraturii aşa după cum a fost gândită, reformând şi îmbunătăţind radical activitatea procuraturii, sau aceiaşi oameni pot continua să „reformeze” procuratura, ocolind noile norme. Premise pentru schimbări reale sunt, dar nu-s sigură că avem şi voinţa necesară la nivelul conducerii celor trei sisteme.
Anul 2017 riscă să devină anul „stabilităţii la cimitir”
Oazu Nantoi, comentator politic
În opinia mea, în ziua de 13 noiembrie 2016, cetăţenii R. Moldova, cei care nu se lasă manipulaţi de propaganda rusească şi minciunile lui Dodon, au ratat şansa ca anul 2017 să fie un an al „instabilităţii”, în sensul că Maia Sandu, fiind în funcţia de preşedinte, să se poziţioneze în fruntea acelui segment de societate care doreşte ca statul să fie rupt din captivitate şi să revină cetăţenilor. Prin urmare, anul 2017 riscă să devină anul „stabilităţii la cimitir”, statul va continua să rămână captiv, cetăţenii R. Moldova, care se sufocă în această atmosferă, vor continua să plece din ţară, iar R. Moldova se va mişca de la stat captiv la un stat falit. Rămâne de văzut cum se vor comporta cetăţenii acestei ţări. Dacă se vor opune, atunci mai vedem, dar dacă nu – e cimitir. Anul 2015 a demostrat că doar cu ieşitul în stradă acest regim nu poate fi schimbat deoarece el promovează eficient politica divide et impera, controlează mass-media, Mitropolia Moldovei, businessul şamd. Prin urmare, atât cetăţenii R. Moldova cât şi liderii politici trebuie să tragă concluzii din experienţa negativă a anilor 2015-2016 şi să încerce să fie mai eficienţi.
Parlamentul este mort, fiind controlat de dl Plahotniuc. Guvernul la fel. Prin urmare, dacă vorbim de relaţia preşedinţiei cu guvernarea, atunci intriga este în ce măsură Dodon, profitând de funcţia pe care o deţine, va încerca să ajungă la controlul parlamentului în alegerile parlamentare. Oricum, din acest lucru societatea nu ar avea de câştigat nimic.
Instabilitatea în sistemul financiar-bancar ar putea ruina sistemul
Vadim Brânzan, expert financiar
Anul 2016, din punct de vedere financiar-bancar, a fost caracterizat de intervenţiile active ale Băncii Naţionale care, utilizând eficient şi la timp instrumentele politicii monetare, a reuşit să aducă rata inflaţiei sub nivelul ţintă de 5% şi să stabilizeze cursul valutar. Această tendinţă va continua cel mai probabil şi în 2017 – rata de bază va fi relaxată în continuare, iar cursul valutar va fi stabil atât datorită eforturilor Băncii Naţionale, cât şi datorită factorilor macro-economici, cum ar fi puterea scăzută de cumpărare a consumatorilor ca urmare a crizei financiare provocată de furtul miliardelor din sistemul bancar, a nivelului redus al investiţiilor cauzate de corupţia sistemică, inclusiv din sistemul de justiţie a instabilităţii politice, precum şi ca urmare a politicii monetare restrictive promovate de Banca Naţională în 2016. Problema majoră în sistemul financiar bancar rămâne şi în 2017 lipsa transparenţei acţionariatului băncilor şi neclaritatea în ceea ce priveşte mecanismele de monitorizare a activităţii bancare în scopul evitării unui alt „furt de miliarde”. Această problemă, în lipsa unei abordări sistemice, va cauza în continuare instabilitate în sistemul financiar-bancar şi poate deveni acel „călcâi al lui Achilles” care va ruina tot sistemul.
