Cine şi cum camuflează agitaţia electorală
Oficial, campania electorală începe la 29 septembrie 2016. Până la această dată, niciun potenţial concurent electoral sau candidat înregistrat deja, nu are dreptul să desfăşoare, sub nicio formă, agitaţie electorală. Realitatea este însă alta. Majoritatea pretendenţilor la fotoliul de şef al statului, 24 la număr, au intensificat activismul lor politic şi camuflează agitaţia electorală sub forma unor campanii de informare despre avantajele integrării europene sau prin intermediul conferinţelor, dezbaterilor la teme de actualitate.
Odată cu colectarea semnăturilor şi prezentarea acestora la CEC, grupurile de iniţiativă pentru susţinerea lui Marian Lupu, Mihai Ghimpu, Iurie Leancă sau Andrei Năstase la funcţia de preşedinte al R. Moldova îşi încheie activitatea. Doar grupurile de iniţiativă care mai adună semnături pentru alţi 20 de pretendenţi pot, conform legislaţiei, să desfăşoare acţiuni şi să promoveze mesaje pentru a determina cetăţenii să semneze listele lor de subscripţie.
Europa „lucrează” pentru Lupu
La 10 septembrie, liderul PDM, Marian Lupu, a fost înregistrat drept candidatul electoral nr. 1 în buletinele de vot pe care alegătorii le vor primi pe 30 octombrie. Respectiv, cele două săptămâni rămase până la sfârşit de septembrie ar trebui să însemne pentru Lupu „tăcere şi aşteptare”. PDM, însă, a lansat pe parcursul lunii septembrie două campanii „de anvergură” în cadrul cărora liderii democraţi, inclusiv Lupu, deputaţi, miniştri, conducători ai organizaţilor teritoriale, zeci şi sute de membri ai echipei democrate merg în toate raioanele şi localităţile din R. Moldova pentru a populariza beneficiile integrării europene în rândul cetăţenilor şi a lansa dezbateri despre schimbările necesare în politica de la noi. Campania „Împreună suntem mai puternici” este promovată insistent de democraţi prin intermediul numeroaselor panouri publicitare, cinci dintre ele fiind instalate pe traseul Chişinău-Căuşeni, al spoturilor şi ştirilor difuzate la instituţiile media care aparţin viceprim-preşedintelui PDM, Vladimir Plahotniuc. Lupu este invitat la aceleaşi posturi TV, ale lui Plahotniuc, despre care se vehiculează că dirijează din umbră coaliţia de guvernare şi controlează majoritatea instituţiilor în stat, unde expune strategiile de dezvoltare ale partidului, dar şi ale guvernării, şi unde este criticată opoziţia extraparlamentară.
Solicitat la acest subiect, membrul CEC, Andrei Volentir, spune că dacă candidatul la preşedinţie este şi lider de partid, iar activitatea este desfăşurată din poziţia respectivă, atunci nu-i pot fi imputate acţiuni cu tentă electorală: „Partidele politice sunt instituţii cu activităţi permanente şi acţiunile lor nu pot fi limitate de anumite evenimente. Faptul că activitatea de zi cu zi a partidului a corespuns cu această perioadă electorală nu poate îngrădi anumite acţiuni care ţin de programul politic al partidului”.
Totodată, reprezentanta serviciului de presă al instituţiei, Rodica Sîrbu, a precizat că „dacă există unele încălcări ce ţin de domeniul spoturilor video, ele pot fi sesizate la CCA, care este în drept să întreprindă careva măsuri sau să sancţioneze audiovizualul sau radiodifuzorii”.
Lupta pentru voturile alegătorilor în favoarea candidatului PD este dusă şi de alţi membri ai partidului aflat la guvernare. Săptămâna trecută Pavel Filip a desecretizat stenograma ultimei şedinţe de guvern privind acordarea creditului de urgenţă în cazul BEM, din 27 martie 2015, prin intermediul căreia critică faptul că lidera PAS, Maia Sandu, „se laudă că s-a opus”, dar a votat pentru garanţia de 5,6 miliarde de lei. Premierul democrat a făcut public documentul pe pagina sa de facebook şi nu pe site-ul oficial al Guvernului, după ce Maia Sandu a atacat în judecată Executivul pentru a i se prezenta copiile stenogramelor şedinţelor în care au fost aprobate garanţiile pentru cele 3 bănci falimentare.
În acelaşi timp, acum două zile, toate oficiile poştale din ţară au primit indicaţii de la şeful „Poştei Moldovei” de a afişa „obligatoriu, la loc vizibil” materialul publicitar al Fundaţiei lui Vlad Plahotniuc „Edelweiss”. Organizaţia democratului, care se pretinde a fi apolitică, sponsorizează mai multe evenimente culturale şi de divertisment din R. Moldova, face donaţii pentru familiile nevoiaşe, iar mai nou, renovează 40 de terenuri de joacă pentru copii pe întreg teritoriul ţării.
„Un partid are dreptul şă-şi promoveze activitatea anul împrejur”
Cel de-al doilea candidat la fotoliul de şef al statului, Mihai Ghimpu, care va figura pe poziţia a doua în buletinul de vot, şi-a încheiat campania de promovare, pentru colectarea semnăturilor, la 6 septembrie, când a depus listele de subscripţie la CEC. Panourile publicitare cu sloganul promovat de acesta, „O limbă vorbim, O naţiune suntem, O ţară să fim – Mihai Ghimpu”, continuă să apară în capitală, iar acest lucru trebuie tratat drept o viziune a partidului şi un mesaj electoral, precizează CEC. „Acolo nu scrie „Votaţi Mihai Ghimpu” sau „Votaţi pentru preşedintele Mihai Ghimpu”. Este un pic mai dificil pentru toată lumea ca să înţeleagă diferenţa dintre agitaţie electorală şi propagandă politică. Un partid are dreptul şă-şi promoveze activitatea anul împrejur, nu doar în campanii electorale. Asta trebuie tratat ca o reflectare a activităţii partidului”, afirmă Rodica Sîrbu, reprezentanta Serviciului de presă CEC.
Liderul PPEM, Iurie Leancă, deşi a depus listele cu semnături la CEC, continuă să desfăşoare activităţi cu tentă electorală. Pe pagina sa de socializare sunt distribuite postere de promovare a imaginii, cu textul „Leancă preşedinte”, iar politicianul organizează întâlniri în localităţi cu primari care fac parte din partidul său, unde vorbeşte despre realizările acestora”.
O amplă campanie de promovare a imaginii desfăşoară şi liderul partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, chiar dacă a încheiat procesul de colectare a semnăturilor. Deplasările în teritoriu şi discuţiile cu cetăţenii sunt pe larg mediatizate de postul TV care susţine partidul, iar Andrei Năstase figurează drept invitat în diverse emisiuni.
Agitaţie antIunionistă
Alţi 20 de pretendenţi la şefia statului, pentru a obţine numărul suficient de semnături, apelează la întâlniri cu oficiali străini pentru a-şi promova imaginea, organizează conferinţe de presă în care abordează teme de actualitate sau realizează spoturi în care îşi expun „meritele”. Este şi cazul liderului opoziţiei parlamentare, Igor Dodon. Acesta a realizat un filmuleţ în care îşi prezintă familia şi îşi asumă mai multe merite. „Sub conducerea lui Igor Dodon, în 2007—2008, economia ţării a cunoscut un progres istoric unic, ţara a avut parte de cele mai mari investiţii din străinătate, R. Moldova a cunoscut cel mai înalt tempou de creştere a PIB-ului din istoria ţării”, se spune în spot. Totodată, PSRM a instalat panouri publicitare în mai multe localităţi.
Igor Dodon, care optează pentru interzicerea curentului unionist în R. Moldova, promovează acest mesaj şi în pliantele electorale. El spune că „Unirea înseamnă că jandarmii români vor veni aici să fie stăpâni”, sugerând că socialiştii vor opri pericolul unionist. În acest sens, liderul PPEM, Iurie Leancă, care-l numeşte pe Dodon „candidatul Moscovei”, a solicitat CEC-ului „să analizeze şi să constate caracterul ilegal al acestor materiale” şi să-l oblige pe Dodon să le retragă. La rândul său, preşedintele CEC, Alina Russu, susţine că Comisia va examina şi se va pronunța la acest subiect.
Deputatul neafiliat Valeriu Ghileţchi, exclus din fracţiunea PLDM în aprilie, curent, este candidat independent în cursa electorală. Aflat la etapa colectării semnăturilor, acesta a avut o întrevedere cu Ambasadorul SUA la Chişinău, James Pettit, cu care a discutat subiecte ce ţin în mare parte de campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016.
CEC nu se autosesizează
„Atât timp cât nu există sesizări în care am fi informaţi despre un panou sau altul, sincer, eu nu umblu prin Chişinău să monitorizez panourile. Vor fi demersuri la CEC, ne vom expune într-un fel sau altul. Suntem nouă membri, de comun acord vom decide”, a declarat secretarul CEC, Veaceslav Agrigoroae.
Rodica Sîrbu, de la Serviciul de presă, recunoaşte că există o mică „neconcordanţă în legislaţie”. Perioada dintre momentul desemnării şi momentul începerii campaniei electorale nu este reglementată strict. Nu este suficient de clar care ar trebui să fie comportamentul sub aspectul agitaţiei. E clar un singur lucru: doar grupurile de iniţiativă care adună semnături în favoarea unui sau altui candidat pot desfăşura astfel de campanii de informare a alegătorilor în vederea colectării semnăturilor. Aceleaşi spoturi, panouri, campanii, lansate de partide, vor fi raportate din punct de vedere financiar, pentru că fiecare grup de iniţiativă are dreptul să cheltuie puţin peste 500 mii de lei şi, ulterior, la încetarea activităţii, să prezinte un raport financiar. Toate acestea trebuie să fie reflectate în rapoartele financiare.
Un alt membru al CEC, Andrei Volintir, spune că prevederile Codului Electoral exclud posibilitatea autosesizării: „Articolul 65 al Codului stabileşte cine sunt subiecţii cu drept de contestare, acolo nu figurează şi membrii CEC, de aceea noi excludem autosesizarea. Avem rol de arbitru. Subiecţii interesaţi trebuie să ne sesizeze referitor la o oarecare încălcare, altfel vom da dovadă de partizanat, dacă ne vom autosesiza vizavi de un subiect. Şi observatorii nu pot contesta. Ei pot emite doar observaţii asupra unor nereguli. Subiecţii cu drept de contestare sunt concurenţii şi cetăţenii, care pot sesiza CEC referitor la dreptul la vot şi la înscrierea sau neînscrierea în lista electorală, în rest, concurenţii electorali trebuie să se ghideze reciproc şi să conteste acţiunile altor concurenţi.”
