Cererea Partidului „Șor”, privind anularea procedurii de validare a mandatului de deputat a lui Vladimir Vitiuc, respinsă de CEC

Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins, în ședința din 24 mai, cererea prealabilă depusă de Partidul Politic „Șor”, pe 18 mai, prin care solicită anularea hotărârii CEC cu privire la inițierea procedurii de validare a mandatului de deputat a lui Vladimir Vitiuc, candidatul supleant pe listele Partidului „Șor”.

Astfel, Curtea Constituțională urmează să se expună cu privire la validarea mandatului de deputat a fostului comunist, democrat, iar mai apoi membru al Partidului Șor, care urmează să ocupe în Parlament locul lui Ilan Șor.  

CEC și-a motivat decizia prin faptul că „suspendarea repetată a cererii de validare a unui mandat de deputat se admite doar dacă are la bază un motiv care nu putea fi prevăzut la prima suspendare”.

Pe 2 mai, CEC a suspendat inițierea procedurii de validare a mandatului de deputat în Parlamentul R. Moldova, în contextul în care Vladimir Vitiuc, în calitate de candidat supleant, nu a prezentat declarația de consimțământ de atribuire a mandatului de deputat, iar „temei de a decide suspendarea repetată nu au fost prezentate”.

„În motivarea cererii prealabile depuse de Partidul Politic Șor, în continuare petiționar, își exprimă dezacordul cu hotărârea CEC 1074 din 2023 (cu privire la inițierea procedurii de validare a unui mandat de deputat în Parlamentul R. Moldova – n. red.), deoarece aceasta izvorăște din hotărârea Parlamentului R. Moldova nr. 93 din 2023 (privind constatarea de încetarea de drept a calității de deputat în Parlament – n. red.), care, în opinia petiționarului, este afectată de ilegalitate.

În opinia petiționarului, Hotărârea CEC 1074/2023 trebuie suspendată deoarece există suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea acesteia, dar și pericolul iminent de producere a unor prejudicii ireparabile.

Având în vedere că destinatarul hotărârii CEC 1074/2023 este domnul Vladimir Vitiuc, în calitate de candidatul supleant pe listele Partidului „Șor”,  acesta a fost atras în procedură administrativă, fiindu-i solicitată opinia față de argumentele invocate în cerera prealabilă. Pe 23 mai 2023, domnul Vladimir Vitiuc a depus la CEC o referință asupra cererii prealabile, prin care susține că cererea este neîntemeiată și contravine prevederilor legislației”, a declarat secretarul CEC, Alexandr Berlinschii, în ședința din 24 mai.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a inițiat, pe 12 mai, procedura de validare a mandatului de deputat pentru candidatul supleant pe listele Partidului „Șor”, Vladimir Vitiuc. Fostul deputat comunist, democrat, iar mai apoi membru al Partidului Șor, urmează să ocupe locul lui Ilan Șor, care la sfârșitul lunii aprilie a rămas fără fotoliul de deputat, după ce a fost condamnat la 15 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru escrocherie și spălarea banilor în dosarul „Frauda bancară”.

Fostul deputat de la PCRM, PDM și Partidul Șor, Vladimir Vitiuc, a devenit cetățean al României: „Acesta e moment istoric”

În februarie 2023, Ziarul de Gardă a scris că fostul deputat comunist, democrat, iar mai apoi membru al Partidului Șor, Vladimir Vitiuc, a devenit cetățean al României cu acte în regulă. Vitiuc, vorbitor de limba rusă, originar din Bălţi, a depus luni, 27 februarie, jurământul de credință față de România la Autoritatea Națională pentru Cetățenie din București. El a fost surprins întâmplător înainte de a depune jurământul de cetățean al României.

Ulterior, după ce a jurat credință României, Vitiuc a spus pentru ZdG că bunicii lui au fost cetățeni români și că el a beneficiat de dreptul de a-și redobândi cetățenia României. „Acesta e moment istoric”, a spus el.Publicitate

Vladimir Vitiuc, cunoscut pentru traseismul său politic, a ajuns în Parlament în 2005 pe listele PCRM, iar în 2015 a fost propus la funcţia de vicepreşedinte de Parlament de către PCRM.

În 2010, Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat l-a inclus într-o listă neagră, formată din persoane incompatibile cu funcţia de deputat pentru că, în anii 2004-2007, organizaţia teritorială Bălţi a PCRM, pe care o conducea, a folosit oficii publice fără a achita pentru chirie, dar şi pentru că, fiind deputat, a promovat mai multe legi sensibile la corupţie, potrivit Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei.Publicitate

De la PCRM la PDM și dosarul penal, clasat după trei ani 

În decembrie 2015, Vladimir Vitiuc, împreună cu alți 13 deputați comuniști, care au declarat, la o conferință de presă, că nu mai vor „să facă jocurile” formațiunii care i-a adus în Parlament, au părăsit rândurile PCRM.

Cei 14 deputați ieșiți din PCRM au format Platforma parlamentară social-democratice „Pentru Moldova” și au avut prima întâlnire oficială cu Vladimir Plahotniuc, reîntors atunci în politică pentru a deveni candidatul PDM la funcția de premier.

Fiind acuzați că au primit bani pentru a părăsi PCRM, cei 14 foști deputați au fost cercetați penal. Dosarul a fost construit pe declarațiile făcute în 2016 de ex-deputata comunistă Elena Bondarenco. Potrivit denunțului, deputații ar fi transmis și primit sume cuprinse între 200.000 euro și 300.000 euro, în noiembrie-decembrie 2015, ca să părăsească fracțiunea PCRM și să voteze proiectele de legi înaintate de PDM. Niciunul dintre ei nu și-au recunoscut vina, iar în ianuarie 2023 dosarul a fost clasat, procurorii spunând că declarațiile fostei deputate Bondarenco nu au putut fi confirmate prin probe, iar în iulie 2022 aceasta a decedat. 

Oamenii legi au precizat atunci că urmărirea penală continuă în partea privind acuzațiile de îmbogățire ilicită împotriva a 13 ex-deputați.

A trecut în tabăra Partidului Șor

În mai 2020, Vladimir Vitiuc a schimbat, din nou, tabăra politică. Mai exact, acesta, împreună cu fosta lui colegă în PCRM și PDM, Violeta Ivanov, a părăsit fracțiunea PDM și s-a alăturat fracţiunii Partidului Șor.

La 21 iulie 2022, Centrul Național Anticorupție (CNA) a efectuat aproximativ 100 de percheziții în cauza penală privind finanțarea ilegală a Partidului Șor. Atunci, vicepreședinta formațiunii, Marina Tauber, a rămas fără imunitate parlamentară, la solicitarea fostului procuror general interimar, Dumitru Robu, fiind reținută pentru 72 de ore. Ulterior, aceasta a ajuns să fie cercetată în libertate.

Vocea lui Vladimir Vitiuc a fost recunoscută într-o înregistrare audio, publicată de CNA în urma perchezițiilor, în care se vorbește despre sume de bani și datorii în contextul activității Partidului Șor.

Contactată de ZdG, purtătoarea de cuvânt a Partidului Șor, Alina Șargu, nu a putut să ne spună dacă Vladimir Vitiuc mai este sau nu membru al Partidului Șor și ne-a direcționat către juristul partidului, Vadim Banaru. La rândul lui, Banaru ne-a spus să ne adresăm la serviciul de presă al partidului, motivând că el „nu duce evidența membrilor de partid”.

ANI a constatat o avere nejustificată de 3 milioane de lei. CSJ l-a scăpat de confiscare

În ianuarie 2022, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat faptul că Vladimir Vitiuc nu a reușit să justifice proveniența a circa 3 milioane de lei, în perioada 2014–2020. Inspectorul de integritate a identificat atunci prezența diferenței de 2,26 milioane de lei, la procurarea unui autoturism de model Land Rover Range Rover în valoare de 85 250 de euro și la suplinirea bugetului familial cu mijloace financiare sub formă de depuneri în numerar la cont/card bancar. Fostul deputat a fost constatat atunci și cu încălcări la capitolul declararea corectă și completă a averii și a intereselor personale.

Vitiuc însă își poate păstra cele aproape 3 milioane de lei, proveniența cărora, conform ANI, nu ar fi reușit să o justifice. Asta pentru că, în ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul Autorității, menținând încheierea Curții de Apel Chișinău, prin care a fost anulat actul de constatare în privința ex-deputatului transfug.