Cererea avocaților lui Ilan Șor privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a unor texte, declarată inadmisibilă

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textelor „venituri ilicite” și „care știe sau trebuie să știe că acestea constituie venituri ilicite” din articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul penal, ridicată de avocatul lui Ilan Șor, în dosarul care este examinat la Curtea de Apel.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chișinău, format din Silvia Gîrbu, Ion Bulhac și Marcel Juganari.

În cadrul examinării cererilor de apel, avocații lui Ilan Șor, Aureliu Colenco și Denis Calaida, au ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „dobândirea, deținerea sau utilizarea bunurilor de către o persoană care știe că acestea constituie venituri ilicite” din articolul 243 alin. (1) lit. c) din Codul penal. Ulterior, avocatul Iulian Balan, care apără interesele lui Șor, a depus o cerere de completare a excepției de neconstituționalitate formulate, prin care a solicitat declararea neconstituționalității textelor „venituri ilicite” și „care știe sau trebuie să știe că acestea constituie venituri ilicite” din articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul penal.

Printr-o încheiere din 28 octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis parțial ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională doar în partea controlului textelor „venituri ilicite” și „care știe sau trebuie să știe că acestea constituie venituri ilicite” din articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul penal.

„Autorul excepției susține că textele „venituri ilicite” și „care știe sau trebuia să știe că acestea constituie venituri ilicite” din articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul penal au un caracter general și ambiguu, nefiind
stabilit cu suficientă precizie dacă subiectul infracțiunii de spălare de bani poate fi și autorul infracțiunii-predicat, i.e. subiectul infracțiunii din care provin veniturile ilicite. Astfel, textul criticat poate fi interpretat în sensul în care subiectul activ al infracțiunii prevăzute de articolul 243 alin. (1) lit.
b) din Codul penal poate fi și autorul infracțiunii-predicat.

Pe de altă parte, autorul excepției susține că tratatele internaționale care vizează combaterea spălării banilor, la care Republica Moldova este parte, prevăd că infracțiunea de spălare de bani nu se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiunea-predicat. Din acest motiv, sancționarea persoanei pentru același comportament ilegal pe baza mai multor articole ale Codului penal reprezintă o încălcare a principiului ne bis in idem, conform căruia nicio persoană nu poate fi trasă la răspundere penală de
două ori pentru una și aceeași faptă”, se arată în decizia Curții.

Ziarul de Gardă a scris despre dosarul lui Ilan Șor, deputatul fugar condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, care în august 2021 fost repartizat la Curtea de Apel (CA) Chișinău. Acesta se afla la etapa audierii martorilor.

Completul de judecători care examinează cauza penală este format din magistrații Ion Bulhac, Marcel Juganari și Silvia Gîrbu, primul fiind judecătorul raportor pe caz.

Pe 20 august 2021, după 10 tentative eșuate, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au admis cererea înaintată de către avocatul Denis Calaida și au dispus strămutarea judecării cauzei penale de la Curtea de Apel (CA) Cahul la Curtea de Apel (CA) Chișinău în privința lui Ilan Șor, deputatul condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani. Detalii aici

Dosarul Șor a fost repartizat spre examinare magistraților Stelian Teleuca, Oxana Robu și Ion Bulhac. Ion Bulhac a fost numit judecător-raportor pe caz, iar prima ședință în acest dosar a avut loc pe 13 septembrie 2021 la CA Chișinău. Detalii aici

Pe 12 iunie 2019, Șor susținea o ultimă conferință de presă. Se întâmpla cu două zile înainte ca Partidul Democrat din Moldova să cedeze puterea și să treacă în opoziție. Ulterior, pe 30 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că Ilan Șor a părăsit ilegal R. Moldova și a fost dat în căutare națională și internațională. 

În luna iunie 2022, ZdG a scris că s-au împlinit trei ani de când Ilan Șor, deputatul Partidului Politic „Șor”, cercetat în dosarul „frauda bancară”, a părăsit R. Moldova. În această perioadă, Șor, rămas fără imunitate parlamentară pentru a doua oară în luna mai curent, a apărut în numeroase video-uri, postate pe pagina sa de Facebook, în care a lansat mai multe atacuri la adresa partidului de guvernământ și a președintei R. Moldova, Maia Sandu. Deși este deputat, Șor nu a participat la nicio ședință convocată de Parlament.

În dosarul „frauda bancară”, Șor este învinuit pe 9 capete de acuzare.

Într-un răspuns oferit pentru ZdG în iunie 2022 de către PA, Procuratura a declarat că în privința lui Ilan Șor, în cadrul cauzei penale „frauda bancară”, aflată pe rolul CA, au fost dispuse investigații în vederea căutării lui atât pe teritoriul R. Moldova, cât și peste hotare. Totodată, în privința acestuia au fost demarate procedurile de extrădare în cauza penală respectivă, toate actele necesare fiind transmise de către Ministerul Justiției al R. Moldova în adresa autorităților competente din Israel.

Recent, jurnaliștii de la „CU SENS” au identificat vila de lux din Israel în care deputatul Ilan Șor a trăit în ultimii trei ani.

În ultimele luni, echipa „CU SENS” a analizat sute de fotografii și filmulețe postate pe rețelele de socializare de familia deputatului penal Ilan Șor, tot el – liderul Partidului „Șor”. Majoritatea imaginilor sunt făcute astfel încât să nu trădeze locul aflării, ținut în mare taină, de altfel. Totuși, jurnaliștii au surprins câteva detalii care, puse cap la cap, au ajutat la identificarea vilei de lux din Israel în care politicianul și-a găsit refugiul în ultimii trei ani.