Ce înseamnă „declarațiile de unire” cu România, cum s-a votat pentru „statalitate” la Sadova și pentru ce trebuie taxat Igor Dodon

La câteva zile după ce primarul de Sadova, localitatea de baștină a șefului statului, declara că se pronunță în favoarea unirii cu România și, respectiv, este dispus să semneze o declarație simbolică în acest sens, la fel cum au făcut și alte sate din R. Moldova, opt consilieri locali din Sadova, Călărași și-au pus deja semnătura pe o declarație „de sprijin a statalității moldovenești”. Aleșii locali califică „declarațiile de unire” ilegale și neconstituționale și condamnă lipsa de intervenție a Procuraturii Generale (PG), Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pentru „contracararea unor astfel de acțiuni”.

În timp ce Igor Dodon încă în dimineața zilei de 6 februarie distribuia pe facebook declarația „anti-unire” semnată de consilierii din Sadova, primarul localității, Vladimir Susarenco, afirmă pentru Ziarul de Gardă că a aflat din presă despre acest lucru și că subiectul nici măcar nu a fost pus în discuție în cadrul consiliului local. Comentatorul politic Vlad Țurcanu interpretează contra-acțiunea inițiată de Igor Dodon drept „o tactică veche de când lumea de a diviza societatea și de a crea structuri paralele pentru a submina niște porniri de civilizare și de europenizare”. Între timp, purtătorul de cuvânt al șefului statului anunță despre 21 de localități care pe parcursul zilei de astăzi au adoptat „Declarația de condamnare a acțiunilor care vin să submineze independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țării”.

Astăzi, 6 februarie, 8 din 13 consilieri locali din Sadova, Călărași au adoptat poziția lui Igor Dodon referitor la „declarațiile de unire” semnate în ultimele luni de mai multe localități de pe întreg teritroiul țării. Consilierii au semnat o declarație „de sprijin a statalității moldovenești” la câteva zile după ce șeful statului a declarat că mișcările unioniste au caracter antistatal, antipopular și anticonstituțional, iar „așa-numitele declarații”  au la bază intenții de lichidare a statului R. Moldova și unirea cu România.

Contactat de ZdG, primarul de Sadova, Vladimir Susarenco, a declarat că nu a existat vreo ședință a consilierilor locali în care să se discute subiectul unei declarații „anti-unire” și că totul s-a întâmplat în dimineața zilei de astăzi, când nu se afla în localitate, ci era plecat la Călărași.

„Avem de lucru, nu numai de făcut declarații. Primarul trebuie să aibă grijă de iluminatul și curățarea drumurilor”, dă notă discuției Vladimir Susarenco.

Chiar dacă, personal, se declară un adept al unirii cu România, Vladimir Susarenco afirmă că din poziția de primar nu poate să-și impună punctul de vedere, deoarece, spre deosebire de Igor Dodon, este un primar al tuturor localnicilor, indiferent de preferințe politice.

„Se face politică aici. După cum eu sunt primar al tuturor localnicilor, dl Dodon a declarat că este președinte al tuturor cetățenilor. Președintele trebuie să cheme la muncă și unitate, nu la divizarea în două tabere politice”, explică edilul din satul de baștină al lui Igor Dodon.

Vladimir Susarenco, ales primar drept candidat independent, spune că se numără printre cei care a luptat pentru declarația de independență, limba română, alfabet și democrație.

„Eu recunosc țara, recunosc România, dar asta nu înseamnă că trebuie să merg prin tot satul pentru a trâmbița, dar să cer o opinie a populației. Este opinia mea. Fiecare om are dreptul la exprimare. Dar în funcția de primar eu nu pot să-mi impun poziția, trebuie să merg pe niște sondaje”, explică Vladimir Susarenco.

Întrebat despre contraacțiunea inițiată de Igor Dodon, dar și despre dispoziția emisă de acesta pentru convocarea Consiliului Superior de Securitate pentru a lua atitudine față de acțiunile pro-unire cu România „care atentează la securitatea națională, la menținerea ordinii publice, la integritatea teritorială”, comentatorul politic Vlad Țurcanu susține că „asemenea afirmații ar trebui taxate energic de către instituțiile statului”

„Convocarea Consiliului Suprem de Securitate este o acțiune tipică pentru Igor Dodon care de când a ajuns la Președinție încearcă să folosească instrumentele statului împotriva unor cetățeni sau grupuri de cetățeni. Pentru mine însă, această încercare este mai curând una de  fațadă, pentru că nu văd premise ca instituțiile de forță ale statului să fie angajate în persecutarea unor asemenea inițiative pe care le-am urmărit la nivelul unor consilii sătești.

De o gravitate relativă mi se pare, mai curând, acea declarație a lui Igor Dodon cu privire la iminența unui război civil în cazul care s-ar prefigura o apropiere decisivă a R. Moldova de România. Cred că asemenea afirmații ar trebui taxate energic de către instituțiile statului ca pe o încercare de a incita anumite grupuri de cetățeni de a se radicaliza. De asemenea, instituțiile de forță ar trebui să ia măsuri de precauție pentru prevenirea unor asemenea încercări de a destabiliza situația într-un an electoral, având în vedere și mobilizarea fără precedent a forțelor militare ocupante din stânga Nistrului”, susține Vlad Țurcanu, care mai precizează că declarații lui Igor Dodon de natură să incite la ură ar trebui să fie examinate sub aspectul prevederilor Codului Penal. „Există prevederi foarte clare în Codul Penale care se referă la acest aspect și care trebuie luate în vedere de către instituțiile statului care ar trebui să se țină departe de  politică și să acționeze exact în spiritul legii. Nu contează dacă asemenea apeluri extrem de periculoase vin de la Președinție. În fața legii toți sunt egali și dl Dodon trebuie să răspundă cred pentru asemenea afirmații extrem de periculoase care ar produce o fractură și mai mare în societate și care ar putea să  continue prin radicalizarea unor grupuri. Igor Dodon încurajează anumite grupuri de cetățeni să se revolte în sensul unui război civil. Ce înseamnă război civil? Poate ca oamenii să pună mâna pe arme și să apere anumite concepte pe care le agită Igor Dodon”, menționează comentatorul politic.

Referitor la inițiativa de semnare a declarațiilor de unire de către deja 15 localități de pe întreg teritoriul țării, Vlad Țurcanu spune că fenomenul este un „rezultat al prăpastiei care s-a creat  în timp între  oameni și elitele politice”.

„Cu privire la aceste inițiative din consiliile sătești, cred că urmărim un fenomen care nu mai poate fi stăvilit, dar pe care autoritățile de până acum au încercat să-l anihileze sau să-l reprime, mă refer la libertatea cetățenilor de a-și afirma identitatea și, nu în ultimul rând, voința politică. Această situație când la nivelul uor sate se iau asemenea decizii, cred că este un rezultat al prăpastiei care s-a creat  în timp între oameni și elitele politice. Oamenii acum arată că doresc să-și ia soarta în propriile mâini.  Ei nu mai au așteptări de la clasa politică sau de la instituțiile guvernamentale, iar amploarea acestui fenomen nu trebuie subaprieciată, pentru că, din punctul meu de vedere, nu se limitează la acele câteva localități care și-au subliniat opțiunea pro-românească. Având în vedere larma care s-a creat în jurul subiectului, conștientizăm că există grupuri politice și de influență, mai mult sau mai puțin camuflate, care doresc menținerea R. Moldova într-o stare de incertitudine și lipsă de perspectivă. Până la urmă, dacă e să ne uităm la detalii, acest demers pro-românesc decurge din sensul declarației de independență, care, potrivit Curții Constituționale, prevalează asupra Constituției. Aceste inițiative nu au decât obiectivul de a deturna unele procese interne, în sensul unei restaurații neosovietice în R. Moldova, la adăpostul căreia, iată, înfloresc oligarhia și ilegalitățile, în dauna drepturilor cetățenilor”, explică comentatorul politic.

Vlad Țurcanu presupune că vor exista sau deja există partide care încearcă să influențeze fenomenul, „fie prin susținerea acestei mișcări, fie prin denigrarea ei, cum o face președintele Igor Dodon”. În același timp, susține fostul consilier al președintelui Nicolae Timofti, semnarea acestor declarații de unire vorbește despre faptul că „societatea din R. Moldova se maturizează și pretinde, chiar dacă în primă fază, la un nivel de jos, la nivelul satelor, să aibă o reflexe democratice, civilizaționale”.

Cât despre contraacțiunea inițiată de Igor Dodon, prin lansarea inițiativei de semnate a declarațiilor de „sprijin a statalității moldovenești”, Vlad Țurcanu spune că este o tactică simplistă și aplicată la scară largă.

„Este o tactică veche de când lumea de a diviza societatea și de a crea structuri paralele pentru a submina niște porniri de civilizare și de europenizare. În acest sens îmi amintesc de instituțiile paralele pe care le crea Vladimir Voronin la Uniunea Scriitorilor sau Uniunea Jurnaliștilor”, punctează Vlad Țurcanu.

Purtătorul de cuvânt al șefului statului Ion Ceban scrie pe o rețea de socializare că pe parcursul zilei de astăzi 21 de localități, inclusiv 4 orașe, au adoptat „Declarația de condamnare a acțiunilor care vin să submineze independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țării”.