Câte referendumuri privind aderarea R. Moldova la UE vor fi și care este planul „B” dacă eșuează cel din toamnă. Precizările Maiei Sandu
Referendumul pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană (UE) a fost luni, 18 martie, subiectul unei conferințe de presă, susținută de șefa statului Maia Sandu. ZdG a solicitat președintei să precizeze câte referendumuri privind vectorul extern al țării vor fi necesare în procesul de aderare la UE. Totodată, președinta a spus ce acțiuni vor întreprinde autoritățile dacă referendumul constituțional, care ar urma să se desfășoare în luna octombrie a acestui an, va eșua.
Reprezentanții opoziției parlamentare au declarat , cu varii ocazii, că majoritatea țărilor candidate „au organizat astfel de referendumuri după încheierea tuturor negocierilor cu UE, nu înainte de începerea lor, așa cum doresc autoritățile actuale din Moldova”, invocând că referendumul propus de Maia Sandu ar fi o încercare „de a majora prezența la vot la viitoarele alegeri prezidențiale”.
„Noi ne dorim ca acesta să fie unicul referendum. Urmează să vedem ce va spune Curtea Constituțională (CC), dar, după noi, aceasta este decizia poporului și odată înscrisă această decizie în Constituție, ar trebui să fie suficient”, a declarat Maia Sandu.
ZdG: Ați declarat că aveți încredere în părerea și decizia cetățenilor, și totuși, este firesc să existe un plan secundar pentru cazul în care rezultatul referendumului nu va fi cel așteptat. Care este acel plan „B”?
Maia Sandu: „Și planul «A» și planul «B» înseamnă să muncim, să nu permitem dezinformare și manipulare, să nu permitem amestec extern în treburile noastre și să avem încredere în cetățeni. Repet, toate sondajele arată că, și acest lucru este clar și pentru cei de la Kremlin, majoritatea cetățenilor din R. Moldova își doresc ca statul nostru să devină membru al Uniunii Europene”.
„Noi am ezitat prea mulți ani, întotdeauna ne-am întrebat «ce dacă…?» și uitați-vă unde am ajuns. Nu am ajuns acolo unde ne-am propus cu toții. Acum, haideți să avem curaj, să analizăm riscurile, să vedem problemele, să găsim soluțiile și cel mai important – să muncim cu toții pentru acest proiect”, a punctat șefa statului.
Inițiativa Maiei Sandu de a desfășura un referendum privind dezideratul european în aceeași zi cu alegerile prezidențiale a generat confuzie între experți și analiști, chemare la boicot din partea opoziției și neînțelegeri din partea societății.
Maia Sandu a reiterat că integrarea europeană a R. Moldova „este un proiect al tuturor”: „Nu este al meu, nu voi beneficia eu de integrarea europeană. Vor beneficia, în primul rând, tinerii noștri, vor beneficia copiii noștri, dar și bunicii noștri, care nu mai au timp să aștepte până când economia R. Moldova o să genereze suficiente venituri, în condițiile acestea complicate, cu război la hotar, ca să putem să creștem pensiile așa cum sunt ele astăzi în România sau în Lituania. Noi trebuie să facem lucrurile acestea împreună, pentru părinții noștri și pentru bunicii noștri, pentru familiile noastre și pentru copiii noștri. Astăzi, nu mâine, nu peste doi ani, nu peste patru sau peste 10”.
La eveniment, Maia Sandu a anunțat lansarea site-ului pentru.md, unde vor fi prezentate informații despre „beneficiile integrării europene”.
La sfârșitul anului 2023, președinta Maia Sandu și-a anunțat intenția de a candida pentru un nou mandat și a solicitat Parlamentului R. Moldova să organizeze în toamna 2024 un referendum axat pe parcursul european al țării.
Ulterior, Parlamentul a votat în lectura a doua un proiect care prevede că referendumul republican va putea fi organizat în ziua desfășurării alegerilor parlamentare sau prezidențiale. Un amendament care prevede acest lucru a fost propus de către deputata partidului de guvernământ Veronica Roșca la proiectul de lege care vizează „îmbunătățirea procesului electoral”.
