Când va depune Maia Sandu jurământul de învestire pentru cel de-al doilea mandat

Ceremonia oficială de depunerea a jurământului de către șefa statului, Maia Sandu, pentru funcția de președintă a Republicii Moldova va avea loc pe 24 decembrie, ziua în care expiră actualul mandat. Anunțul a fost făcut joi, 19 decembrie, de către Președinție.

Evenimentul se va desfășura la Palatul Republicii, începând cu ora 10:30.

Constituția prevede că rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al R. Moldova este validat de Curtea Constituțională, iar candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Parlamentului și a Curții Constituționale, cel târziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurământ:

„Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea propășirii Republicii Moldova, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Moldovei”.

Curtea Constituțională (CC) a confirmat, la 28 noiembrie, rezultatele alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie și a validat al doilea mandat al președintei Maia Sandu. Comisia Electorală Centrală a constatat că în turul al doilea de scrutin 930 139 de alegători și-au exprimat votul pentru Maia Sandu, iar 750 430 de alegători pentru Alexandr Stoianoglo.

Potrivit Înaltei Curți, „Maia Sandu a fost aleasă prin vot egal, direct, secret și liber exprimat”, dar totodată, luând în considerare informațiile oferite de către oamenii legii, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a denunțat în această campanie electorală „ingerințe externe fără precedent în vederea coruperii votului, implicarea cultelor religioase în activități de agitație electorală și prezența discursurilor caracterizate de ură și a afirmațiilor discriminatorii”.

Domnica Manole: „Curtea a transmis Parlamentului recomandări pentru a contracara modalitățile inedite ale cazurilor de corupție, înregistrate la acest scrutin”

„La alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2024, au participat mai mult de o cincime din numărul de persoane înscrise în listele electorale. În conformitate cu Constituția și Codul Electoral, în turul al doilea de scrutin, este ales candidatul care o obținut cel mai mare număr de voturi. Maia Sandu a obținut un număr mai mare decât contracandidatul său. Curtea Constituțională a mai trebuit să verifice dacă în procesul alegerilor sau la numărarea voturilor nu au fost comise încălcări care ar fi influențat rezultatele alegerilor.

Conform rezultatelor oferite de către Comisia Electorală Centrală, în cadrul scrutinului prezidențial, această autoritate a fost implicată în 37 de cauze judiciare, în care s-au contestat acțiunile, inacțiunile sale și hotărârile adoptate. Contestațiile au fost soluționate de către instanțele judecătorești prin hotărâri definitive.

Alegerile prezidențiale au fost monitorizate de mai multe organizații naționale și internaționale. De asemenea, în vederea monitorizării referendumului republican constituțional și a alegrilor prezidențiale din 20 octombrie 2024, au fost acreditați un număr semnificativ de observatori naționali și internaționali. Concluziile generale ale organizațiilor menționate au confirmat desfășurarea alegerilor prezidențiale în mod democratic, însă au scos în evidență și interferențele de peste hotarele țării, inclusiv oferirea de stimulente financiare pentru a influența alegătorii.

Unele rapoarte au atras atenția asupra discursurilor caracterizate de ură și al afirmațiilor discriminatorii în perioada electorală și în materialele electorale. Curtea a mai primit informații și de la Centrul Național Anticorupție și Inspectoratul General al Poliției. În special, CNA a afirmat că a dispus începerea urmăririi penale în mai multe cauze penale în privința a 74 de persoane învinuite de comiterea infracțiunilor de corupere a alegătorilor și de finanțare ilegală a partidelor politice. În procesul de urmărire penală au fost ridicate și aplicate sechestre pe mijloace bănești în sumă totală de peste 4 milioane 500 de mii de lei, mijloace care urmau a fi utilizate în procesul coruperii alegătorilor și al finanțării ilicite a unor partide politice. Banii ridicați erau destinați unor partide politice concrete, precum și pentru acordarea alegătorilor de la 200 până la 6000 de lei în diferite monede pentru a vota într-un anumit fel.

La rândul său, Inspectoratul General de Poliție i-a comunicat Curții că poliția a întreprins în perioada pre-electorală și electorală, o serie de acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigații în privința unor persoane care sub paravanul unor partide politice, au colectat date cu caracter personal al cetățenilor R. Moldova și le-au folosit în activități de corupție electorală. De asemenea IGP a notat că au fost stabilite cazuri de implicare a cultelor religioase în activități de agitație electorală în favoarea unui anumit concurent electoral.

Curtea nu a putut trece cu vederea concluziile observatorilor naționali și internaționali, precum și cazurile de corupere a alegătorilor constatate de CNA și IGP. Curtea a constatat că numărul cazurilor de corupere a alegătorilor raportat de organele de investigație și cuantumul mijloacelor financiare sechestrare au scos în evidență amploarea fără precendent a acestui fenomen, mai ales dintr-o perspectivă comparativă ci situația raportată la alegerile desfășurate în anii anteriori.

Curtea a constatat că autoritățile au obligație constituțională de a întreprinde măsurile necesare pentru a asigura exprimarea liberă a voinței poporului în cadrul alegerilor și dezvoltarea democratică a țării. Curtea a considerat că ar putea fi îmbunătățite mecanisme legale de contracarare corupției electorale, astfel încât să fie desfășurate de o manieră efectivă, având în vedere și modalitățile inedite ale cazurilor de corupție înregistrate la acest scrutin. De asemenea, Curtea a reținut că potrivit Constituției, cultele religioase sunt autonome și sunt separate de stat. Acest concept trebuie să funcționeze în ambele direcții.

În acest context, Curtea a trimis o adresă Parlamentului pentru efectuarea modificărilor legislative necesare. Curtea a mai atras atenția asupra efectului nociv pentru o societate democratică al discursurilor caracterizate de ură și al afirmațiilor discriminatorii.

Cu toate acestea, având în vedere că în procesul alegerilor și la numărarea voturilor nu au fost comise încălcări care să influențeze rezultatele alegerilor, Curtea Constituțională a constatat că alegerile R. Moldova din 20 octombrie și 3 noiembrie s-au desfășurat cu respectarea Constituției. Candidatul la funcția de președinte a R. Moldova, Maia Sandu a fost aleasă prin vot egal, direct, secret și liber exprimat. Curtea a confirmat rezultatele acestor alegeri și a validat mandatul Maiei Sandu”, a enunțat Domnica Manole.

Maia Sandu a câștigat un al doilea mandat, după ce l-a învins pe candidatul susținut de către socialiști, Alexandr Stoianoglo, cu un avans de peste 10% din voturi.