Biserica politică din Moldova
Biserica Ortodoxă din Moldova s-a implicat, brutal, şi în campania electorală privind alegerile prezidenţiale, susţinând candidatul pro-rus, Igor Dodon, preşedintele Partidului Socialiştilor din R. Moldova, şi denigrând candidatul pro-european, Maia Sandu, lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate. După ce mitropolitul Vladimir şi-a declarat, indirect, susţinerea pentru Dodon în cadrul unei slujbe, lăudându-l şi numindu-l „dl preşedinte”, la sfârşitul săptămânii trecute, un grup de preoţi cu trecut politic, în frunte cu „preasfinţitul” Marchel, episcopul de Bălţi şi Făleşti, au îndemnat oamenii să-l voteze pe „creştinul” Dodon. Conexiunea politicului cu Biserica Ortodoxă din Moldova are însă o istorie mult mai veche, comuniştii, liberal-democraţii, democraţii, iar acum socialiştii fiind beneficiarii relaţiilor apropiate cu „slujitorii” Domnului.
Declaraţiile politice ale reprezentanţilor BOM au provocat reacţii dure din partea societăţii civile. Un grup de organizaţii şi persoane active în domeniul protecţiei drepturilor omului şi-au exprimat public indignarea faţă de implicarea bisericii în politică şi au iniţiat o petiţie prin care cer impozitarea bisericii. „Considerăm că implicarea deschisă în viaţa politică de către BOM este intolerabilă. Iar odată ce această instituţie încalcă legea în mod vădit, Statul urmează să aplice pârghiile legale pentru a trata acest cult religios în acelaşi mod ca pe oricare alt agent economic, care activează, realizează venituri şi nu achită impozite şi taxe obligatorii, lezând drepturile persoanelor faţă de care comite ilegalităţi”, se spune în textul petiţiei, semnată, până marţi, 8 noiembrie, de peste 10 mii de persoane.
Vineri, 4 noiembrie 2016. Cu doar o săptămână înainte de turul doi al alegerilor prezidenţiale, un grup de preoţi, în frunte cu episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, organizează o conferinţă de presă. La ora anunţată, patru „slujitori” ai Domnului, îmbrăcaţi în sutane şi cu cruci la gât, intră în sală. Încep evenimentul cu o rugăciune, după care trec la atac. Asta deşi, conform tuturor canoanelor, Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM) nu are dreptul să se implice în politică, iar cei care o fac, sunt caterisiţi. „În faţa diferenţelor, contradicţiilor şi luptelor politice, Biserica propovăduieşte pacea şi conlucrarea între oamenii cu opinii politice diferite… Participarea conducerii superioare a Bisericii şi a clerului şi, prin urmare, şi a Plinătăţii Bisericii la activităţile unor organizaţii politice şi la procesul electoral, sprijinind în mod public organizaţii politice implicate în alegeri, candidaţi independenţi, agitaţii electorale şi aşa mai departe, sunt imposibile”, scrie chiar în „Fundamentele Concepţiei Sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse” (care are în subordine şi BOM), document adoptat în 2000 şi destinat să fie un ghid pentru toate instituţiile bisericeşti subordonate Moscovei. Chiar şi legea îi interzice bisericii să facă politică. „Cultele religioase şi părţile lor componente se vor abţine de la exprimarea sau manifestarea publică a preferinţelor lor politice sau favorizarea vreunui partid politic ori a vreunei organizaţii social-politice”, spune Legea privind libertatea de conştiinţă, de gândire şi de religie.
Conferinţa preoţilor care (nu) fac politică
În ciuda interdicţiilor, la conferinţa de presă, episcopul Marchel a avut un discurs mai mult decât politic. „Avem de ales un preşedinte din două candidaturi. Un creştin sau un necreştin. Un patriot sau un nepatriot. Da, anume aşa, pentru că anume aşa s-au plasat cele două candidaturi. Anume aşa s-au stratificat, prin fapta lor, prin vorba lor, prin activitatea lor. Despre atitudinea unui candidat, Igor Dodon, pe care-l credem creştin şi patriot, nu o să vorbesc mult, pentru că e normal să ai o atitudine faţă de biserică, credinţă şi valorile naţionale, aşa cum o are el. Regulat se împărtăşă, frecventează biserica, este prieten al bisericii. Dar, despre atitudinea dnei Sandu, al doilea candidat care aspiră la funcţia de preşedinte… Atitudinea ei faţă de moralitatea creştină, faţă de curăţenia sufletească, faţă de tot ce este sfânt, pare să fie abătută mult de la axa normalităţii. Anume asta ne-a scos din casele noastre, ca să venim să ne împărtăşim cu îngrijorarea noastră cu dvs.”, a menţionat Marchel, după care a enumerat care ar fi „păcatele” politice ale Maiei Sandu, în viziune sa. „Dacă o votaţi pe Maia Sandu, vă asumaţi multă osândă şi mare păcat în faţa lui Dumnezeu… Dacă ea la 40 de ani nu are familie şi copii, acest lucru ne vorbeşte despre faptul că bobul este sterp”, a fost un alt argument adus de „slujitorul” Domnului, care, în final, i-a îndemnat direct pe oameni să-l voteze pe Igor Dodon.
„Dacă cineva va spune că noi acum facem politică, va fi o greşeală a minţii lor… Pe mine mă doare ce se întâmplă. În anii 1990-1994 am fost deputat în Parlament. Atunci am votat independenţa, dar nu am socotit că vor fi aşa urmări. Sunt aici pentru că răspund de sufletele celor care sunt creştini”, a declarat şi părintele Ioan Grigoraş, care slujeşte în satul Cotova, r. Drochia, susţinut de preoţii Vitalie Şincari, cleric al bisericii „Sf. Gheorghe” din Chişinău, şi Roman Pintilei, parohul bisericii „Sf. Treime” din satul Rădoaia, Sângerei.
Preotul „lui Dodon” a vrut să devină primar
La fel ca şi episcopul Marchel, şi ceilalţi trei „slujitori” ai Domnului, în ultimii ani, au îmbinat orânduirea bisericească şi viaţa politică din R. Moldova. Părintele Ioan Grigoraş, pe lângă faptul că a fost deputat în primul Parlament al R. Moldova, este candidat frecvent în scrutinele electorale din localitatea în care propovăduieşte cuvântul Domnului.
În 2011, părintele a devenit consilier în Cotova pe listele Partidului Liberal Democrat (PLDM), formaţiune pro-europeană, care ulterior a propus-o pe Maia Sandu la funcţia de ministră a Educaţiei şi pe care părintele a blamat-o în conferinţa de presă. În alegerile locale din 2015, părintele Ioan a schimbat tabăra politică şi a reprezentat Partidul „Nostru”, condus deja de un politician pro-rus, Renato Usatîi. În turul I acesta a acumulat 20,9% şi a acces chiar în turul II, acolo unde însă a pierdut lupta pentru primărie cu Fiodor Vortolomei, exponentul Partidului Democrat (PD). Preotul a acumulat doar 42% din voturile locuitorilor din Cotova, însă a reuşit, din nou, să devină consilier local. Reprezentanţii primăriei locale au precizat pentru ZdG că părintele, în ultimele luni, deşi neoficial, ar fi aderat deja la Partidul Socialiştilor din R. Moldova (PSRM), pe al cărui candidat l-a şi susţinut în conferinţa de presă. La şedinţe, însă, acesta se declară candidat independent.
Şi Vitalie Şincari, alt preot prezent la conferinţă, nu este departe de politică. În ajunul alegerilor parlamentare din noiembrie 2014, părintele, vorbitor de limbă rusă, împreună cu alţi colegi, participa la o altă conferinţă de presă cu iz politic. Într-un interviu din 2014, acesta spunea că „dacă Moldova va merge cu Europa – e condamnată”. Şi clericul Roman Pintilei are antecedente politice. În 2012, acesta a criticat guvernarea şi cerea „sancţionarea” acesteia pentru adoptarea Legii egalităţii şanselor.
CV-ul „politic” al episcopului Marchel este deja arhicunoscut. În perioada guvernării comuniste, dar şi la câţiva ani după plecarea lor, a fost un participant activ la protestele PCRM. Ulterior, când în peisajul politic a apărut Renato Usatîi, primarul de Bălţi, Marchel l-a lăudat şi chiar l-a susţinut în alegeri. Numele episcopului Marchel (nume de mirean Nicolae Mihăescu) a figurat şi într-un dosar penal deschis de organele de drept după ce acesta a participat, pe 5 iunie 2014, la Bălţi, la o întrunire „de taină” cu mai mulţi „statalişti”, inclusiv başcanul găgăuz, Mihail Formuzal, şi liderul Partidului Patrioţii Moldovei, Mihail Garbuz. În cadrul acelei întruniri s-ar fi discutat un plan de destabilizare a situaţiei din R. Moldova pentru a schimba vectorul extern. Dosarul, însă, nu a avut o finalitate.
Mitropolitul Vladimir şi relaţiile sale cu lumea politică
Afirmaţiile directe ale clericilor au rămas fără vreo reacţie din partea Mitropoliei Moldovei, asta deşi, printr-o circulară din mai 2015, din ajunul alegerilor locale, mitropolitul Vladimir a interzis clericilor să se implice în alegerile locale sau să susţină vreun concurent electoral, ameninţându-i pe cei care încalcă directiva cu caterisirea (răspopirea). (Ne)reacţia capilor BOM poate fi însă înţeleasă prin faptul că, în ajunul primului tur al alegerilor prezidenţiale, însuşi mitropolitul Vladimir, despre care ZdG a scris anterior că deţine o avere impresionantă şi că a fost surprins în ipostaze „nemitropoliceşti” la mare, cu o blondă, a încălcat circulara emisă, îndemnând oamenii, indirect, să-l voteze pe Igor Dodon, candidatul pro-rus, spunând că este „un adevărat creştin, în comparaţie cu alţi politicieni”. De fapt, mitropolitul Vladimir şi politica sunt vechi prieteni.
Până în 2009, Mitropolia şi Guvernarea comunistă au trăit într-o armonie totală, demonstrată prin sponsorizarea aducerii Focului Haric în R. Moldova de către liderul PCRM, Vladimir Voronin, dar şi prin slujbe şi cuvinte elogioase adresate preşedintelui Voronin de către şefii BOM. A urmat perioada de graţie a ex-premierului Vladimir Filat, care i-a „cucerit” inima mitropolitului Vladimir, sponsorizând şi el aducerea Focului Veşnic de la Ierusalim. În vara anului 2015, mitropolitul a apărut într-o publicitate electorală susţinându-l pe Serafim Urechean, candidatul PLDM la funcţia de primar al capitalei.
Tot în 2015, şi Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreşedintele Partidului Democrat (PD), a folosit imaginea mitropolitului Vladimir în scopuri politice. Fostul deputat şi candidat la funcţia de premier l-a invitat pe Vladîca la deschiderea unei aripi a maternităţii de la Institutul Mamei şi Copilului, renovată cu sprijinul fundaţiei sale, Edelweiss. Cei doi au tăiat panglica care consemna deschiderea blocului renovat. Episcopul Ioan de Soroca, însărcinat să expună poziţia Mitropoliei în diverse cazuri ce ţin de Biserică, Stat și Societate a evitat să discute cu ZdG despre implicarea bisericii în politică. Acesta a închis telefonul, iar ulterior nu a răspuns, după ce i-am adresat întrebarea.
