Alți trei candidați admiși în cursa prezidențială. Cum verifică, de fapt, semnăturile CEC-ul?
Suspiciuni referitor la corectitudinea procesului de verificare semnăturilor din listele de subscripție. Sergiu Gurduza, membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC), a declarat în cadrul ședinței de astăzi că semnăturile au fost procesate electronic doar parțial, iar o bună parte din liste au fost verificate numai manual. Acest lucru înseamnă că ar putea exista dublări de semnături sau ar putea fi înscrise date ale persoanelor decedate. Deși a cerut clarificarea acestor aspecte înainte de a vota, membrii CEC au admis în cursa electorală candidații Maia Laguta, Anga Guțu și Valeriu Ghilețchi. Raportorii au argumentat procedura de muncă prin faptul că termenul de șapte zile, acordat de lege grupurilor de lucru pentru verificarea semnăturilor, este unul insuficient, respectiv, nu s-a reușit introducerea tuturor datelor în sistemul electronic.
Cu 3445 de semnături declarate nule și neavenite, candidata independentă Maia Laguta a fost înregistrată la funcția de președinte al R. Moldova. 18641 de semnături din 21 de unități administrativ-teritoriale au fost calificate drept valabile de către CEC. Deși Sergiu Gurduza a raportat și faptul că Maia Laguta a restituit la CEC liste de subscripție goale, dar pe care erau aplicate ștampile ale primăriilor, ceilalți membri CEC au declarat că faptul nu influențează decizia de înregistrare a candidatei, iar aspectele vor fi examinate după ședință.
Activista Maia Laguta, care a devenit cunoscută opiniei publice pentru protestele pe care le-a derulat în ultimul deceniu, majoritatea dintre ele în faţa Primăriei Chişinău, a format şi ea un grup de iniţiativă care a primit listele pentru colectarea semnăturilor în vederea înscrierii în cursa electorală. Ea a lucrat la Centrul de calcul al Ministerului Agriculturii în calitate de economist, în televiziune şi radio, dar şi la Centrul de protecţie a drepturilor consumatorului, fiind vicedirector. Din 2006, este preşedinta Asociaţiei Obşteşti „Salvgardare”. În 2005, participă la alegerile parlamentare în calitate de candidat independent, dar obţine doar 0,06% din voturi.
Ana Guțu a fost admisă în cursa electorală, după ce Comisia a stabilit că 17701 de semnături prezentate de grupul de inițiativă sunt valabile, iar alte 1823 se anulează, drept nule și neavenite.
Ana Guţu, doctor în filologie şi profesor universitar, a fost desemnată drept candidată la funcţia de preşedinte de către Partidul Politic „Dreapta”. Guţu a fost, din 2009 până în 2014, deputată în Parlamentul R. Moldova, fiind aleasă pe listele Partidului Liberal (PL). În 2013, Ana Guţu împreună cu alţi 6 deputaţi s-au desprins de PL şi au format „Partidul Liberal Reformator” (PLR). În preajma alegerilor parlamentare din noiembrie 2014, în urma unor neînţelegeri în interiorul PLR, Ana Guţu a părăsit formaţiunea, iar în septembrie 2015, a fondat un partid nou, numit „Dreapta”, care se pronunţă pentru unirea R.Moldova cu România. Ana Guţu a fost autoarea sesizării ca urmare a căreia Curtea Constituţională a recunoscut limba română drept limba de stat a R. Moldova.
Valeriu Ghilețchi a fost înregistrat drept candidat la șefia statului după ce CEC-ul a declarat valabile 18602 de semnături și calificat nule 721 de semnături. În dosarul candidatului respectiv, doar 2299 de semnături au fost introduse și procesate în sistmeul electronic al CEC-ului, iar celelalte au fost verificate manual.
Valeriu Ghileţchi, în vârstă de 56 de ani, este primul pretendent la funcţia de candidat la funcţia de preşedinte al R. Moldova care şi-a anunţat intenţia de a participa la vot. Ajuns în Parlament pe listele PLDM, Ghileţchi s-a debarasat de verzi atunci când a decis să voteze pentru democratul Pavel Filip la şefia Guvernului, la începutul acestui an, trecând peste decizia partidului de a nu participa la guvernare. Acesta este unul din pastorii Bisericii „Isus Salvatorul” din Chişinău. Anterior a fost preşedintele cultului baptist din Republica Moldova şi preşedintele Federaţiei Europene Baptiste. Valeriu Ghileţchi a candidat independent şi la alegerile parlamentare din anul 2001. Atunci, a obţinut însă doar 1,74% din voturi.