Alex Kremer: „E inacceptabil ca cetăţenii R. Moldova să plătească pentru pierderile, care au fost prognozate şi puteau fi evitate”

Rata inflaţiei este în creştere, datoria externă s-a majorat, iar economia, în anul curent, a înregistrat o reducere de 2%. Banca Mondială şi-a prezentat viziunea asupra situaţiei economice din R. Moldova pe ultimele 6 luni. Instabilitatea la nivel regional, deprecierea monedei naţionale şi criza din sectorul bancar sunt factorii care au cauzat regrese economice considerabile în 2015 şi care vor fi resimţite şi în anii următori.

Oficiali de la Banca Mondială au anunţat că R. Moldova nu va primi ajutor financiar din partea acestei instituţii atâta timp cât nu va fi depăşită criza bancară. Ei consideră inadmisibil ca cetăţenii să plătească pentru pierderile din sectorul financiar-bancar.

„În viitor, R. Moldova va fi nevoită să plătească pentru furtul din sectorul bancar prin rate înalte ale dobânzilor şi va mai trebui să achite o povară fiscală ridicată. Banca Mondială şi FMI au atras atenţia autorităţilor încă în 2013 că există riscuri în băncile respective. Banca Mondială a anunţat, în 2014, că nu va mai acorda suport atâta timp cât problemele serioase din sectorul bancar nu vor fi soluţionate. E inacceptabil ca cetăţenii R. Moldova să plătească pentru pierderile, care au fost prognozate şi puteau fi evitate”, a declarat Alex Kremer, şeful Oficiului Băncii Mondiale în Moldova.

Economiştii susţin că cetăţenii moldoveni vor trebui să plătească ani la rând pentru criza din sectorul bancar. Recunoaşterea împrumuturilor băncilor problematice în calitate de datorie publică, vor conduce la creşterea acestui indicator până la 40% din PIB, în 2015.

Potrivit experţilor Băncii Mondiale, economia se va diminua, în special, ca urmare a scăderii remiterilor, înăspririi politicii monetare, reducerii cererii externe, dar şi a recesiunii din statele partenere comerciale ale R. Moldova.

„Principalul motiv care a condus la reducerea PIB-ului este arşiţa din timpul verii, care a provocat un randament scăzut de roadă, cauzând un declin puternic al agriculturii. Al doilea factor este criza profundă din principalele ţări partenere comerciale din Occident, iar al treilea – politica monetară restrictivă ce afectează negativ creşterea economiei”, a constatat Ruslan Piontkivsky, expert al Băncii Mondiale .

În raportul Băncii Mondiale se precizează că „din cauza temperaturilor ridicate care au determinat o reducere de ordinul zecilor a producţiei vegetale, a recesiunilor profunde a partenerilor estici şi a politicii monetare înăsprite, e posibil ca economia să se contracteze cu 6% în a doua jumătate din 2015. Reducerea cu 20% a remiterilor şi expansiunea slabă a creditelor interne va duce la contractarea cererii interne”.

Politica monetară este înăsprită fără precedent

Ruslan Piontkivsky crede că, deşi Moldova are posibilităţi limitate pentru a face faţă şocurilor, suntem într-o situaţie mai favorabilă în comparaţie cu alte state din regiune.

„Moldova are posibilităţi limitate pentru a face faţă şocurilor, deoarece au scăzut rezervele. Există această instabilitate la nivel regional. Rusia, Ucraina şi Belarus au probleme economice, dar R. Moldova este într-o poziţie favorabilă în comparaţie cu alte state din regiune”, a mai precizat Piontkivsky.

Potrivit lui Marcel Chistruga, economist în oficiul Băncii Mondiale în Moldova, rata inflaţiei pe 12 luni a depăşit valoarea ţintă de 5±1,5% în martie şi a crescut cu 12,6% către septembrie 2015. Chistruga a declarat că deprecierea leului a determinat preţuri de import mai mari, iar împrumuturile de urgenţă acordate celor trei bănci aflate în dificultate au adus la o majorare a lichidităţii din sistem.

„Exporturile chiar sunt negative, importurile la fel, în special pe piaţa Rusiei. Şi remiterile în primul semestru s-au redus destul de mult, 27%, această diminuare este, în mare parte, generată de scăderea transferurilor din Rusia. În consecinţă, avem intrări mai puţine de valută şi urmărim o depreciere a leului care, a pierdut practic o pătrime din valoarea sa faţă de dolar”, susţine Marcel Chistruga.

Totodată, conform prognozei Băncii Mondiale, majorarea tarifelor la utilităţi va ţine inflaţia pentru 2015-2016 peste valorile ţintă stabilite, iar pentru a face faţă situaţiei, Banca Naţională a majorat rata dobânzii de bază cu 13%, de la începutul anului, ajungând la 19,5%, înăsprind şi nivelul rezervei obligatorii în monedă naţională. Marcel Chistruga susţine că politica monetară a fost înăsprită într-un mod fără precedent.

Datoria externă a RM este de 90% din PIB

Potrivit Băncii Mondiale, creşterea PIB-ului a atins valoarea de 3,6%, comparativ cu 4,6% în 2014. „Creşterea economică a fost de 3,6% din PIB . Exporturile nete au contribuit cel mai mult, iar deprecierea leului a comprimat importurile. Leul a pierdut o pătrime din valoarea sa faţă de dolar în comparaţie cu 2014. Consumul a scăzut din cauza remitenţelor, care au fost mai mici 27%. Inflaţia, la sfârşit de septembrie, a ajuns la 12,6%, iar Banca Naţională a Moldovei a fost nevoită să înăsprească în continuu politica monetară”, a enumerat Alex Kremer.

Experţii au mai precizat că datoria externă a R. Moldova a ajuns la 90% din PIB, adică la 6,4 miliarde USD. În cifre, datoria este mai mică faţă de 2014, dar, din cauza cursului de schimb valutar, aceasta constituie 90% din PIB.

Potrivit prognozelor Băncii Mondiale, economia R. Moldova va reveni pe o creştere de doar 0,5% anul viitor, în condiţiile în care remiterile vor fi încă reduse, consumul limitat, creditele scumpe, iar tarifele la energie majorate.

Principalul motor al creşterii economice vor fi exporturile datorită reorientării comerţului către UE şi datorită ajustării ratelor de schimb faţă de principalele valute: dolar şi euro.

Vorbind despre politica monetară adoptată de BNM, experţii Băncii Mondiale au spus că aceasta are la bază termeni obiectivi şi a condus la micşorarea presiunilor inflaţiei.

Specialiştii de la Banca Mondială spun că înăsprirea politicii monetare a fost necesară pentru ca preţurile produselor să nu crească foarte mult. Pe de altă parte, acest lucru a scumpit creditele, iar agenţii economici nu mai investesc atât de mult în economie.

„Faptul că, astăzi, inflaţia e mai mică de 13% şi nu depăşeşte 20% este rezultatul activităţii prompte a Băncii Naţionale. Dacă BNM ar fi fost pasivă şi ar fi fost doar un observator la ceea ce s-ar fi putut întâmpla, nu m-ar fi mirat dacă asistam la o inflaţie de peste 20%. Atunci situaţia ar fi fost mult mai rea”, a declarat economistul de la Banca Mondială, Ruslan Piontkivsky. El susţine că BNM va trebui să facă o planificare bună pe viitor pentru a evita repetarea unor situaţii similare. Va trebui să îmbunătăţească guvernarea în sectorul bancar, supervizarea băncilor şi mediul de afaceri.

Reprezentanţii Băncii Mondiale au recomandat autorităţilor de la Chişinău să reformeze toate sectoarele economiei. „În condiţiile actualei situaţii economice, Guvernul are dificultăţi la finanţarea cheltuielilor, astfel trebuie făcute revizuiri privind planul de cheltuieli”, susţin oficialii. Reprezentanţii Oficiului Băncii Mondiale în Moldova s-au referit şi la riscurile ce planează asupra economiei. Printre acestea ar fi instabilitatea regională, stagnarea relaţiilor cu unii parteneri istorici, dar şi factori interni, în special situaţia financiar-bancară actuală.

Săptămâna trecută, şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a prezentat prognozele pentru economia R. Moldova. Potrivit FMI, Moldova va înregistra o reducere economică de 1% în 2015, după o rată de creştere a PIB-ului de 4,6% în 2014. Pentru 2016, experţii FMI estimează o creştere de 1,5% a PIB-ului real al R. Moldova.

Amintim că, în august, autorităţile au decis lichidarea Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank, implicate în furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar al R. Moldova. În 2014, BNM a acordat celor trei bănci problematice o linie de creditare, în valoare de aproape 10 miliarde de lei. Aceşti bani urmează a fi transferaţi în datorie publică.

Alex Kremer a punctat că „cetăţenii R. Moldova deja plătesc pentru devalizarea a trei dintre cele mai importante bănci, din care au dispărut fonduri de circa 1 miliard USD chiar înaintea alegerilor din noiembrie 2014, prin achitarea unor rate ale dobânzilor mult mai ridicate la credite”.

Marina CIOBANU