Aleşii locali: neinformaţi sau escroci?
În 2014, mai mulţi primari şi viceprimari au fost depistaţi cu maşini, case, firme şi numeroase terenuri nedeclarate. Majoritatea dintre ei invocă aceeaşi scuză: nu au ştiut cum să completeze corect declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi. „Dacă acest primar ar fi persoana X care conduce tractorul Y, asta ar fi o scuză. Dar dacă este primar, iar alegătorii l-au considerat cel mai bun pentru a conduce o comunitate, atunci nu”, crede Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei.
La ultima şedinţă a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) din 2014 a fost depistat un ales local care a uitat să indice în declaraţia cu privire la venituri şi averi în jur de 84 de proprietăţi, dintre care: două terenuri pentru construcţii, două case de locuit, trei construcţii accesorii şi 77 de terenuri agricole. Potrivit CNI, acesta nu a declarat două unităţi de transport, două conturi bancare şi 25 de acţiuni la o societate comercială. Astfel, Igor Vrabie, viceprimar în satul Hârbovăţ, Anenii Noi, urmează să fie cercetat penal, conform art. 352¹, care se referă la „declaraţia necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice, pentru sine sau pentru o terţă persoană, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declaraţia serveşte pentru producerea acestor consecinţe”. Conform legii, fapta viceprimarului se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 600 unităţi convenţionale (12 mii MDL) sau cu închisoare de până la un an. În declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă de Ivan Vrabie la CNI, acesta a indicat doar salariul de 81 mii de lei şi venituri de 4449 de lei din arenda terenurilor.
„Organul statului – în mâna nebunilor”
Solicitat de ZdG, Ivan Vrabie a declarat că la mijloc ar fi o confuzie legată de faptul că nu cunoştea cum anume ar trebui să completeze declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi. „Din explicaţiile persoanelor responsabile, despre cum se îndeplinesc declaraţiile, am înţeles că se indică doar ce s-a procurat în anul precedent. Aşa am făcut în 2012. Am declarat ce am procurat în acel an. În 2013, nu am avut procurări, de asta nu am indicat. Mi se pare că cineva de la dânşii (CNI), la un seminar, ne-a spus că aşa trebuie de îndeplinit. O nimerit organul statului în mâna nebunilor. Un grup aici, în localitate, are interese să ne denigreze”, zice alesul local.
Isprava viceprimarului de Hârbovăţ vine după ce, în mai 2014, CNI constata că Ghenadie Rabei, primar de Cimişeni, Criuleni, nu ar fi declarat 1782 de bunuri imobile, 10 bunuri mobile şi alte venituri obţinute în 2012 împreună cu soţia sa. Rabei nu ar fi declarat două case de locuit, un spaţiu comercial şi 1779 de terenuri, deţinute împreună cu soţia, pe care nici nu a inclus-o în declaraţie, venitul acestuia, de peste 50 000 de lei, venitul obţinut de soţia sa, de aproximativ 14 000 de lei, un transfer în valoare de aproape 80 000 de euro, 10 unităţi de transport şi calitatea soţiei de fondatoare a două societăţi comerciale. După aceste constatări, CNI l-a deferit pe Rabei Procuraturii Generale, Centrului Naţional Anticorupţie şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.
Mii de terenuri nedeclarate: „În declaraţia mea totul e cumsecade”
În octombrie 2014, Ghenadie Rabei a fost trimis în judecată, fiind acuzat de procurorii anticorupţie de fals în declaraţii. Pe 27 octombrie 2014, judecătoarea de la Criuleni Aurelia Cazacliu, la solicitarea procurorului Mirandolina Suşiţcaia, a dispus conexarea acestui dosar cu altul, trimis în judecată acum un an, în care edilul e acuzat de şantaj. Potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Judecătoriei Criuleni, pe lângă cele două dosare conexate, Rabei este judecat şi în baza art. 329, Cod Penal, „neglijenţă în serviciu”, şi 190, Cod Penal, „escrocherie”, şedinţele de judecată fiind stabilite pentru luna ianuarie 2015.
Ghenadie Rabei susţine însă că acuzaţiile CNI-ului nu au niciun suport factologic. „La mine nu a fost nicio scăpare. În declaraţia mea totul e cumsecade. Este dosar penal trimis în judecată. Acolo ne vom clarifica. CNI nu a mai depistat nimic. Eu aveam o maşină şi o motocicletă. Casă nu am, apartament nu am. Salariul e declarat. Care soţie? Un politician (pentru că nu am putut să contactăm politicianul vizat, nu-i putem publica numele, n.r.) a vrut să-i ia afacerea la o femeie de acolo, iar eu m-am oferit s-o scap din gheara lui. Astfel, ea s-a căsătorit cu mine, dar nu am trăit niciodată cu dânsa. Nu am nicio legătură cu ea… Faptul că ea avea nişte pământuri cumpărate prin 2000, eu de unde aveam să ştiu… Atunci nici nu o cunoşteam. Ea era femeie de afaceri”, ne-a explicat Rabei.
„M-am clarificat cu întrebarea pe care am avut-o”
În iunie 2014, un alt edil local a fost prins cu zeci de averi nedeclarate. Astfel, Gheorghe Todirean, primar de Trifăuţi, Soroca, nu a indicat în declaraţie 135 de terenuri agricole cu suprafaţa totală de circa 132,2 ha, un automobil şi venitul de întreprinzător, obţinut în 2012. CNI a mai constatat şi o diferenţă vădită dintre veniturile obţinute şi proprietatea dobândită de către primar în anul 2012 cu o valoare de aproximativ 274 000 de lei. „Nu am fost informaţi exact cum să completăm declaraţiile”, ne-a spus Todirean, precizând că nu ne aude foarte bine şi cerându-ne să revenim. Ulterior, însă, edilul a avut telefonul deconectat. Fiind chestionat de CNI la acest subiect, Todirean a spus că, împreună cu familia sa, creşte porci, pe care îi vinde deţinătorilor de patente. „Am prezentat certificatul de la primărie, care confirmă că, la moment, deţin 160 de capete. Cresc porci din 2005, veniturile nu le-am declarat, deoarece am fost la Inspectoratul Fiscal Soroca, unde m-au informat că veniturile obţinute din vânzarea de masă vie a produselor animaliere sunt scutite de impozit”. Referitor la nedeclararea terenurilor, Todirean a spus că nu l-a informat nimeni cum să completeze declaraţia. „Nu ştiam că trebuie fiecare teren aparte şi le-am scris împreună, tot nu am ştiut să le indic şi pe cele procurate în 2012 în declaraţia pentru 2013. Automobilul GAZ 53 e vândut din 1994 fratelui meu, care la moment se află după hotare”, s-a scuzat primarul de Trifăuţi.
La începutul anul 2014, şi Claudia Ivanov, primara satului Iargara, raionul Leova, a ajuns în atenţia organelor de drept după ce nu şi-a declarat toate averile. Printre proprietăţile nedeclarate sunt două apartamente în Chişinău, două construcţii şi terenurile aferente acestora, un teren agricol, un lot pomicol şi 3 conturi bancare. La fel, Ivanov nu a declarat trei mijloace de transport deţinute de soţul său, precum şi faptul că acesta este fondator şi administrator al unei societăţi comerciale care, printre altele, avea relaţii contractuale şi cu Primăria de Iargara.
Claudia Ivanov a declarat pentru ZdG că, şi în cazul ei, nedeclararea unor bunuri s-a datorat faptului că nu a cunoscut cum anume să completeze declaraţia. „Acum mi-i clar. Am trecut prin toate celea. Încă nu s-a terminat. Dosarul e la Curtea de Apel. Nu pot să vă spun ce au decis judecătorii”, ne-a spus Claudia Ivanov.
Expert: „Problema vine din lipsă de bun-simţ”
În primele 9 luni ale anului 2014, CNI a stabilit că 7 primari şi viceprimari au încălcat regimul juridic al declarării veniturilor şi proprietăţilor. „Aleşii locali nu au declarat toate averile din diverse motive. Un motiv e că nu ştiu să declare, deoarece declaraţia şi blancheta ar fi imperfecte. Alt motiv invocat – necunoaşterea legislaţiei. Altul – nedorinţa de a declara. Există, însă, o categorie de persoane care uită să declare ceva. În principal, cred, e vorba de necunoaşterea legislaţiei. Mai cred, însă, că, odată cu trecerea timpului, lucrurile se vor schimba. Dacă e să comparăm, numărul celor care nu declară este în descreştere”, explică fenomenul Anatolie Donciu, preşedintele CNI.
„Cred că am putea invoca sute de motive: că nu au fost informaţi, că nu au ştiut, că nu li s-a spus, dar, până la urmă, este vorba şi de bun-simţ. Dacă o persoană a candidat la funcţia de primar într-o localitate, nu mai poate invoca neştiinţa, ignoranţa, orice. Problema e în lipsa de bun-simţ din societate. E un semnal foarte clar care a venit de la autorităţile centrale, şi această obişnuinţă, extrem de proastă şi nocivă, s-a extins. Ei, însă, nu au nicio scuză. Ignoranţa nu poate fi acceptată. Dacă acest primar ar fi persoana X care conduce tractorul Y, i-aş găsi o scuză. Dar dacă este primar, iar alegătorii l-au considerat cel mai bun pentru a conduce o comunitate, atunci nu. Sau ce, el poate conduce o comunitate, dar nu e suficient de bun pentru a completa o declaraţie pe venituri? Să fim serioşi”, spune expertul Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei.
