Activitatea și bugetul Parlamentului, sub lupa Promo-Lex. Lacunele identificate de asociație

Asociația Promo-LEX a analizat activitatea Parlamentului, monitorizând Legislativul în perioada august 2023 – noiembrie 2024. Raportul asociației nonguvernamentale analizează cinci dimensiuni: respectarea procedurii legislative, activitatea comisiilor parlamentare permanente, exercitarea funcției de control parlamentar, comunicarea cu cetățenii și gestionarea bugetului instituției.

La prezentarea raportului luni, 9 decembrie, au participat deputați, funcționari ai Secretariatului Parlamentului, reprezentanți ai diferitor instituții publice centrale, dar și a partidelor politice și a organizațiilor societății civile. De asemenea, la eveniment au participat și experți internaționali.

Vorbitorii au pus în discuție rolul Parlamentului R. Moldova în procesul de integrare europeană, prin prisma responsabilității legislativului de a adopta legi conforme standardelor UE și de a asigura o guvernare transparentă.

Respectarea procedurii legislative

Experții Promo-Lex au concluzionat că transparența decizională în procesul legislativ „rămâne a fi problematică, deși s-au făcut progrese în reducerea numărului proiectelor adoptate fără avize sau expertize”. Printre principalele provocări subliniate de asociație se numără „publicarea deficitară a documentelor aferente consultărilor publice și rata scăzută a implicării cetățenilor în procesul legislativ sunt principalele provocări”.

„Din cele 560 de proiecte de lege aflate în examinare, în perioada monitorizată, o mare parte nu au fost consultate public în mod eficient sau nu au fost însoțite de actele aferente. Au fost adoptate cel puțin nouă proiecte fără avizele sau expertizele necesare, iar recomandările și expertizele anticorupție au fost ignorate în 62 de cazuri.

Activitatea deputaților relevă un dezechilibru între majoritatea parlamentară și opoziție. Proiectele opoziției continuă să lipsească de pe ordinea de zi, în timp ce doar inițiativele majorității parlamentare sunt adoptate”, punctează experții.

Rata medie de participare a deputaților la ședințe este de 87%, însă doar 63-74 de parlamentari votează efectiv, iar absențele frecvente ale deputaților independenți au dus la sancțiuni.

Activitatea comisiilor parlamentare permanente

În raport sunt evaluate trei comisii parlamentare: Comisia Juridică Numiri și Imunități (CJNI), Comisia Drepturilor Omului și Relații Interentice (CDORI) și Comisia Administrație Publică și Dezvoltare Regională (CAPDR). În perioada monitorizată, numărul membrilor CJNI a scăzut de la 11 la 10, fiind excluși membri ai opoziției.

Promo-Lex a remarcat că „convocarea și publicarea agendei rămân problematice”, în special la CJNI, iar prezența opoziției la ședințele conduse de majoritatea parlamentară este redusă. Raportul subliniază că doar CAPDR și CDORI dispun de planuri de acțiuni. La polul opus, asociația menționează că nivelul de transparența a crescut. Circa 64% dintre ședințe au fost transmise live.

Funcția de control parlamentar

Pe parcursul perioadei monitorizate au fost înregistrate progrese la capitolul prezentarea raportatelor autorităților, fiind audiate 24 rapoarte de activitate și tematice. Promo-LEX a constatat că există unele deficiențe în utilizarea de către deputați a instrumentelor de control parlamentar precum interpelările, dar și întrebările.

Interesul față de moțiuni și comisii de anchetă a fost activ doar în primul an al legislaturii, iar evaluarea ex-post juridică a atins un nivel de realizare de 100%, spre deosebire de evaluarea ex-post de impact, care rămâne „slab implementată”.

În ceea ce privește numirile și demisiile, Parlamentul a aprobat 44 de acte normative, majoritatea fiind pentru numiri în anumite funcții (77%). Principalele instituții vizate includ Comisia Electorală Centrală, Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței. Totuși, Promo-LEX subliniază deficiențe în informarea publicului despre concursuri: „Este nevoie de o îmbunătățire a comunicării prin intermediul paginii web a Parlamentului”, potrivit experților.

Comunicarea cu cetățenii

Promo-LEX a analizat și modul în care Parlamentul utilizează mecanismele de comunicare instituționalizate, precum audiențele, petițiile și cererile de acces la informații. La acest capitol s-a constatat „deficiențe semnificative în ceea ce privește transparența și funcționalitatea acestora”.

„Site-ul oficial rămâne învechit și incomplet, iar implementarea legii privind accesul la informații este parțială: doar șase din cele 13 categorii obligatorii sunt publicate integral. În plus, gradul de transparență a audiențelor este insuficient, iar scăderea numărului și a calității soluționării petițiilor și cererilor de informații indică un regres semnificativ comparativ cu perioadele precedente”, notează Promo-Lex.

Colaborarea Parlamentului cu societatea civilă și utilizarea consiliilor de experți sunt deficitare, fiind înregistrat un interes scăzut pentru aceste mecanisme. Doar șapte comisii permanente au creat consilii de experți, dintre care doar unul a fost activ în primăvara anului 2024.

Monitorizarea managementului bugetar și administrativ

Raportul analizează modalitatea de gestionare a bugetului Parlamentului, remunerarea deputaților, deplasările de serviciu și procesul de achiziții publice. Asociația a remarcat o îmbunătățire a transparenței la capitolul publicarea datelor bugetare.

Majoritatea fondurilor au fost alocate pentru cheltuieli de personal și prestații sociale. Deputații au beneficiat de un salariu mediu lunar de 19 000 lei, alături de indemnizații și compensații.

Deplasările de serviciu în străinătate ale deputaților și angajaților Secretariatului Parlamentului au fost mai numeroase și mai costisitoare decât anterior, cele mai frecvente destinații fiind România, Belgia, Franța și SUA.

În final, Promo-LEX subliniază „necesitatea unor măsuri urgente pentru consolidarea transparenței decizionale prin publicarea completă a documentelor aferente procesului legislativ și aprobarea planurilor de activitate pentru toate comisiile parlamentare”. Totodată, Promo-LEX recomandă „promovarea și utilizarea mai activă a mecanismelor de control parlamentar, modernizarea paginii web a Parlamentului și îmbunătățirea comunicării cu cetățenii, dar și implementarea unor mecanisme eficiente de evidență și control al cheltuielilor publice”.

Raport anual „Monitorizarea activității Parlamentului de legislatura a XI-a, august 2023 – iulie 2024” poate fi accesat aici.