Acordul cu FMI, între ciocan și nicovală
În octombrie, curent, conducerea și Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) vor examina posibilitatea semnării unui acord cu R. Moldova. Decizia FMI de a aproba acordul depinde de acțiunile Guvernului de la Chișinău, care, până atunci, va trebui să implementeze un set de acțiuni prioritare. Despre acest lucru a anunțat, printr-un comunicat oficial de la Washington, șefa Misiunii FMI pentru Moldova, Ivanna Vladkova-Hollar, care, în zilele de 5-15 iulie, s-a aflat la Chișinău în calitate de expert și a discutat cu șeful Cabinetului de Miniștri și cu guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, referitor la un program economic sprijinit de FMI. În același timp, experții economici afirmă că acordul va fi unul foarte dur, iar Guvernul va trebui să reducă semnificativ cheltuielile din buget pe anul 2016.
Reprezentanta FMI a precizat că este vorba despre un acord de tip Staff Level Agreement (acord de nivel personal), asupra unui program de reforme economice susținut de un aranjament de finanțare pe trei ani prin intermediul Mecanismului de finanţare extinsă (EFF) și al Mecanismului extins de creditare (ECF). Conform Acordului, accesul la finanțare ar putea fi stabilit la un nivel de 75% din cota R. Moldova la FMI, aproximativ 179 milioane USD.
Noul aranjament financiar ar avea menirea să contribuie la ameliorarea rapidă și în avans a situației ce ține de guvernarea în sectorul financiar și cadrul de supraveghere a acestui sector. Acesta va avea un rol catalizator în vederea deblocării suportului de la donatori și susținerii dezvoltării economice și se va sprijini pe 2 piloni.
Primul se referă dezvoltarea politicilor de asigurare a stabilității macroeconomice și financiare. Acest lucru presupune diminuarea vulnerabilităților din structura netransparentă a acționarilor băncilor, fortificarea cadrului slab de supraveghere și de reglementare a sectorului financiar din R. Moldova, utilizarea chibzuită a limitelor disponibile de finanțare, în vederea consolidării investițiilor publice și susținerii obiectivelor sociale și de dezvoltare, dar și menținerea stabilității prețurilor în contextul regimului flexibil al ratei de schimb.
Al doilea pilon vizează reforme structurale de facilitare a creșterii economice, care vor ameliora mediul de afaceri, vor atrage investiții și vor spori potențialul de creștere economică a Moldovei. Măsurile inițiale vor sprijini eforturile autorităților de luptă împotriva corupției, politica durabilă din sectorul energetic și agenda de reforme bugetar-fiscale, în special privind mobilizarea veniturilor, sporirea eficienței cheltuielilor, precum și diminuarea riscurilor bugetar-fiscale.”
„E un pas important pentru credibilitatea economică a R. Moldova, sunt validate reformele noastre din ultimele luni, urmând, de altfel, noi pași pentru modernizarea țării. Reformele continuă și vor avea ca rezultat un trai decent pentru cetățeni”, a declarat prim-ministrul Pavel Filip cu referire la comunicatul transmis de la Washington.
În același timp, experții economici afirmă că „Guvernul este între ciocan și nicovală”, deoarece nesemnarea unui acord cu FMI ar însemna blocarea definitivă a relațiilor cu partenerii externi, pe când semnarea ar presupune asumarea unor riscuri politice în ajun de alegeri: revizuirea bugetului de stat, adică „să taie din banii care nu există”, și convertirea creditului de urgență, de 13,2 miliarde de lei, acordat de BNM celor trei bănci devalizate (BEM, Banca Socială și Unibank, n.a), în datorie de stat.
Veaceslav Ioniță, expert economic:
„Ceea ce avem noi astăzi este un comunicat al FMI prin care se anunță opinia personală a șefei Misiunii FMI pentru Moldova, Ivanna Vladkova-Hollar, care s-a aflat aici în calitate de expert. Ea consideră că lucrurile vor avansa, mai mult ca atât, ea încurajează și speră la un acord. Dar opinia mea este următoarea: noi atât de mult am dorit un acord că acum nu știu dacă îl mai vrem, din cauza că, intuiesc eu, FMI va insista pe multe lucruri, dintre care două sunt extrem de sensibile. În primul rând, va trebui revizuit bugetul de stat până la un acord în vederea reducerii cheltuielilor. Iar în ajunul alegerilor să tai bugetul la capitolul cheltuieli, politic e extrem de riscant. În al doilea rând, FMI va insista ca banii luați de la BNM să fie întorși. Politic vorbind, problema este foarte sensibilă pentru noi, iar Guvernul va trebui, cel mai probabil, în regim de urgență, să voteze Proiectul de lege privind transformarea garanțiilor emise de Guvern pentru BNM în datorie de stat. Sunt doar două motive. FMI e disponibil și deschis, consideră că lucrurile evoluează în direcție bună și că Moldova poate avea un acord, dar aceasta se va întâmpla, în caz fericit, nu mai devreme de octombrie. Până atunci, vor veni și alte delegații, pentru a negocia toți parametrii. În opinia mea, va fi un acord foarte dur, vor fi condiții drastice. Nu invidiez rolul și funcția Guvernului. Acum totul depinde de disponibilitatea Guvernului și a autorităților de la Chișinău de a-și asuma riscurile politice. Acum Guvernul e între ciocan și nicovală… Mă tem să-mi imaginez cum vor reacționa oamenii dacă va fi votată datoria de stat de 13 miliarde de lei și care va fi atitudinea lor când va fi tăiat bugetul.”
Expertul economic Veaceslav Ioniță afirmă că, în varianta optimistă, încheierea unui acord cu FMI va aduce un suport de doar 2-3 miliarde de lei, pe când deficitul bugetar constituie aproximativ 9 miliarde de lei. Acesta mai spune că bugetul pentru 2016, votat de Parlament, „este irealist, cu o majorare a cheltuielilor nemaivăzută în ultimii 5 ani și o creștere a deficitului foarte mare”, iar în aceste condiții Fondul nu va discuta cu Chișinăul decât după rectificarea bugetului, pentru că finanțatorii vor să vadă care sunt prioritățile statului și pe ce vor fi cheltuiți banii.
La rândul său, expertul Sergiu Gaibu a precizat că în cazul unui acord cu FMI ar crește intrările de valută în țară și acest lucru ar duce la relaxarea politicii monetare de către BNM. În consecință, s-ar ieftini creditele și s-ar reduce povara de pe umerii sectorului real al economiei. În cazul în care Chișinăul nu va semna un acord cu FMI, singura sursă pentru buget ar fi emiterea titlurilor de stat, dar și profitul BNM. În orice caz, Guvernul va trebui să reducă drastic cheltuielile, ceea ce va provoca diminuarea deficitului bugetar.
Înțelegerea dintre FMI și Chișinău a fost salutată de europarlamentarul român Andi Cristea, care a declarat că acest pas va stimula Bucureștiul să grăbească acordarea primei tranșe a împrumutului bilateral negociat, în valoare de 150 de milioane de euro.
Republica Moldova nu are un acord cu FMI din aprilie 2013, când s-a încheiat acordul anterior, demarat la 29 ianuarie 2010. Acesta oferea sprijin financiar de 570 mln de dolari. Din aceștia, R. Moldova a primit doar 320 mln de dolari, pentru că ultima tranșă, de 76 mln de dolari, nu a fost alocată din cauza nemulțumirii FMI față de cheltuielile sociale prea ridicate și a deficitului bugetar înalt.
