13 recomandări pentru Guvernul R. Moldova

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 15 februarie, o rezoluţie în privinţa R. Moldova. Aceasta conţine 13 concluzii şi recomandări. UE recomandă autorităţilor să investigheze imparţial furtul din sistemul bancar şi să-i aducă în faţa justiţiei pe cei vinovaţi, în regim prioritar să depolitizeze instituţiile statului, să implementeze reforma justiţiei şi a sectorului financiar-bancar. Totodată, auditul celor trei bănci va trebui efectuat de o structură specială, în cooperare cu FMI. Pentru a evita repetarea unor cazuri de spălare a banilor, legislaţia va trebui adusă în concordanţă cu cea europeană. Moldova trebuie să îmbunătăţească cadrul normativ pentru limitarea concentrării proprietăţii mass-media şi sporitea pluralismului mediatic.

Potrivit documentului, sprijinul bugetar pentru R. Moldova ar putea fi reluat îndată ce vor fi îndeplinite condiţiile politice, financiare şi macroeconomice, inclusiv respectarea principiilor de supraveghere şi de transparenţă bugetară.

Recomandările Consiliului European:

1. Consiliul îşi reafirmă angajamentul de a consolida asocierea politică şi integrarea economică între UE şi R. Moldova şi confirmă faptul că toate statele membre au ratificat Acordul de Asociere.
2. Consiliul urmăreşte îndeaproape situaţia din R. Moldova. UE este convinsă că dificultăţile actuale pot fi rezolvate doar prin dialog constructiv între toate forţele politice care iau în considerare aşteptările oamenilor din R. Moldova. Rezultatele concrete privind reformele sunt necesare pentru a restabili încrederea.
3. În acest scop, Consiliul solicită implementarea rapidă a Programului de asociere. UE îşi menţine angajamentul de a sprijini eforturile de reformă, în scopul obţinerii beneficiilor, prin Acordul de Asociere, inclusiv Zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător, cetăţenilor R. Moldova.
4. Guvernul R. Moldova ar trebui să prioritizeze reformele ce vizează abordarea depolitizării instituţiilor statului, combaterea corupţiei sistemice, reforma administraţiei publice, care înseamnă, printre altele, creşterea eficienţei instituţiilor de reglementare, transparenţă şi responsabilitate în gestionarea finanţelor publice, precum şi în procesul de elaborare a politicilor.
5. Consiliul face apel la autorităţile R. Moldova pentru a consolida guvernarea corporativă în sectorul financiar, precum şi a spori independenţa şi puterea de supraveghere ale BNM şi ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Acesta subliniază, în special, necesitatea de a numi guvernatorul BNM pe baza unui proces non-politizat, transparent şi credibil.
6. Consiliul face apel la autorităţile R. Moldova să se asigure că fraudele care au afectat sistemul bancar în 2014 sunt supuse unei investigaţii aprofundate, imparţiale, cu scopul de a recupera fondurile deturnate şi a aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei. Autorităţile ar trebui să întreprindă audituri la cele trei bănci sub supraveghere specială prin rapoarte de calitate înaltă şi acţiuni de follow-up, în strânsă colaborare cu FMI, luând în considerare screening-ul riscurilor sistemice din sectorul bancar. Totodată, ar trebui adoptate toate măsurile legislative adecvate, inclusiv alinierea cadrului legal la legislaţia UE, pentru a contracara spălarea de bani şi a diminua riscul fraudelor bancare.
7. Consiliul este preocupat de lipsa independenţei judiciare şi în aplicarea legii. Se subliniază importanţa aplicării reformelor care asigură independenţa, eficienţa, transparenţa şi responsabilitatea sistemului judiciar şi a instituţiilor anticorupţie. Reforma procuraturii şi combaterea corupţiei în sistemul judiciar ar trebui să fie prioritare, iar recrutările şi promovarea judecătorilor ar trebui să fie transparente, bazate pe merite.
8. Consiliul îndeamnă Guvernul R. Moldova să ia măsuri pentru a crea un câmp de activitate echitabil pentru întreprinderi, pentru a restabili un climat investiţional atractiv şi stabil, pentru a îmbunătăţi condiţiile de transparenţă şi de investiţii în sectorul energetic. Se evidenţiază importanţa respectării obligaţiilor prevăzute de Acordul de Asociere şi de Tratatul Comunităţii Energiei, pentru a adopta proiectele de lege relevante, în prezent în curs de examinare, şi pentru asigurarea punerii lor în aplicare.
9. Consiliul reiterează disponibilitatea UE de a sprijini R. Moldova, inclusiv prin asistenţă tehnică şi suport pentru proiecte, cum ar fi misiunile de revizuire şi consiliere la nivel înalt. Sprijinul bugetar ar putea fi reluat odată cu respectarea condiţiilor politice, financiare şi macroeconomice, inclusiv respectarea principiilor de supraveghere şi de transparenţă bugetară. Consiliul solicită Guvernului să stabilească, printre altele, o foaie de parcurs detaliată în vederea unui program cu FMI, care este un element important în asigurarea certitudinii că preocupările macroeconomice se redresează. Consiliul salută invitaţia Guvernului către FMI de a trimite o misiune cât mai curând posibil, astfel încât să se angajeze rapid la stabilirea unui program cuprinzător de stabilizare şi de reforme.
10. Comunicarea eficientă şi strategică, inclusiv în cooperare cu societatea civilă şi mass-media independentă, privind reformele realizate în cadrul Acordului de Asociere, inclusiv Zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător, are o importanţă esenţială pentru sensibilizarea cetăţenilor R. Moldova privind beneficiile aşteptate de la asocierea politică şi integrarea economică cu UE.
11. UE salută recentele discuţii privind reforma constituţională din R. Moldova în scopul prevenirii unui eventual blocaj politic. UE invită autorităţile R. Moldova să abordeze recomandările OSCE / ODIHR, în special în ceea ce priveşte transparenţa finanţării partidelor şi responsabilitatea candidaţilor aleşi.
12. Consiliul reaminteşte că libertatea presei este un element fundamental al vieţii democratice. Acesta îndeamnă Guvernul să îmbunătăţească legislaţia naţională pentru a limita concentrarea proprietăţii mass-media şi asigurarea pluralismului mediatic.
13. Consiliul salută angajamentul R. Moldova de a gestiona procesul de reglementare transnistreană ca o prioritate-cheie, precum şi interesul de a relua negocierile cât mai curând posibil, inclusiv în formatul 5+2. Consiliul salută crearea unui grup de lucru permanent pentru cooperarea dintre Parlamentul R. Moldova şi Adunarea Populară a Găgăuziei.

Igor Munteanu, director executiv IDIS „Viitorul”:

Concluziile arată foarte clar că Guvernul R. Moldova trebuie să identifice reformele prioritare. Multe dintre reformele desfăşurate anterior nu au adus rezultate convingătoare. Deci, se atrage atenţia asupra hiperpolitizării instituţiilor statului, asupra corupţiei, a reformei serviciului public şi a sporirii eficienţei agenţiilor de reglementare, a transparenţei în administrarea finanţelor publice. Acestea sunt reforme sectoriale şi sunt elemente de durabilitate ale unei guvernări democratice. Totodată, Consiliul UE atrage atenţia şi asupra felului în care sunt gestionate afacerile publice, asupra guvernării corporative, or, banii publici sunt furaţi prin intermediul întreprinderilor de stat, care sunt gestionate fraudulos sau în absenţa unei monitorizări publice. Un exemplu ar putea fi Moldtelecomul. Alt exemplu e faptul că R. Moldova este acţionar la MoldovaGaz, dar nu are niciun instrument de verificare a finanţelor acestei companii, a felului în care sunt constituite tarifele. Consiliul atrage atenţia asupra executării şi investigării exacte şi comprehensive a tuturor elementelor fraudei bancare, prin descoperirea infractorilor şi returnarea proprietăţilor furate, se are în vedere activele bancare şi finanţele care au fost scoase din ţară şi utilizate impropriu, ilegal şi criminal. Deci, nu poate să existe credibilitate, atât în plan intern, cât şi în plan extern. Esenţa acestor concluzii este legată de obţinerea interesului din partea FMI.

E o diferenţă dintre aceste concluzii şi discuţiile anterioare cu oficialii europeni. În 2014, R. Moldova arăta mai bine şi prezenta şanse de reforme, în contextul evenimentelor negative din Ucraina sau Georgia. În 2016, nu mai sunt asemenea iluzii. Actualul guvern nu poate obţine acreditarea dacă nu îndeplineşte nişte condiţii exacte, dure şi rigide, impuse de partenerii de dezvoltare. Corpupţia este cea care a distrus imaginea ţării, respectiv, soluţia este eliminarea elementelor corupte.