Pedepse reduse de la 15 la 3 ani de închisoare pentru deputații și miniștrii corupți? Clarificările Ministerului Justiției privind modificările Codului penal intrate în vigoare în toamna anului trecut
Modificările Codului penal, intrate în vigoare în toamna anului trecut, NU reduc severitatea pedepselor pentru corupție și NU scurtează termenii de prescripție.
Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a venit cu precizări în contextul unui comunicat de presă emis de Procuratura Anticorupție (PA), în care instituția condusă de Veronica Dragalin a indicat că „creșterea numărului de sentințe de încetare pe motivul expirării termenului de prescripție este cauzată în proporție substanțială de modificările legislative înaintate de Ministerul Justiției și votate în Parlament, în vigoare din septembrie 2024, ce au redus pedeapsa pentru unele fapte de corupție și respectiv au redus termenul de prescripție”.
Ba mai mult, au fost majorate amenzile care se aplică alături cu pedeapsa închisorii.
Conform ministrei Justiției, modificările legislative sunt rezultatul unor „consultări extinse”, inclusiv cu participarea Procuraturii, care în procesul de consultare nu ar fi avut obiecții. Ministerul Justiției a comunicat că modificările efectuate sunt ajustări a unor deficiențe recunoscute inclusiv de PA, care a participat în procesul de avizare. Ele contribuie la o aplicare mai predictibilă și proporțională a normelor penale.
„Este regretabil modul tendențios expus în comunicatul Procuraturii Anticorupție, de a justifica rata sentințelor de încetare prin modificările legislative. Este o expunere eronată, care induce în eroare opinia publică față de scopul și necesitatea modificărilor operate, mai ales că și reprezentanții Procuraturii Anticorupție au fost din cei care au semnalat dificultăți de aplicare practică la mai multe categorii de infracțiuni de corupție, formulele finale fiind discutate în comun.
Prin urmare, pedepsele pentru demnitari nu au fost reduse, ci împărțite pe categoriile valorii de mită, pedeapsa cu închisoarea pentru mita mai mare de 5000 de lei ajungând până la 15 ani, cumulativ cu amenzile majorate. Suplimentar, legat de termenii de prescripție, dimpotrivă, aceștia nu au fost reduși, modificările fiind făcute în sensul întreruperii termenului de prescripție de tragere la răspundere odată cu sesizarea instanței de judecată, pentru a se evita ocolirea aplicării răspunderii penale. Totodată a fost majorată durata termenului de prescripție de tragere la răspundere penală pentru infracțiunile ușoare de la 2 la 3 ani”, a subliniat Ministerul.
Analiza preliminară a datelor arată că doar în jur de 10-15 cauze au căzut sub incidența acestor modificări, în care valorile mitei erau între 2000 – 5000 lei (recalificările fiind astfel proporționale cu noile pedepse), și unde subiecții de fapt sunt persoane publice, nu și demnitari, miniștri sau deputați.
Ministerul Justiției explică necesitatea modificării Codului penal
Potrivit Ministerului de profil, proiectul de modificare amplă a Codului penal și a Codului Contravențional nr.136 /2024, a fost produsul unui grup de lucru inițiat în 2022, format din procurori, judecători, avocați, și experți, derivat de necesitatea de a îmbunătăți legea penală, inclusiv pentru a executa unele hotărâri ale Curții Constituționale, prin care mai multe prevederi au fost declarate neconstituționale (inclusiv la categoria infracțiunilor de corupție). Reprezentanții Procuraturii ar fi contribuit cu multiple propuneri de completare și ajustare, care ar fi fost luate în considerare. Proiectul a fost promovat de Guvern în 2023 și adoptat în prima lectură de Parlament. Ulterior, la proiect au fost comasate și alte amendamente, inițiative legislative din partea deputaților, care au fost consultate public înainte de adoptarea finală.
Consultările cu reprezentanții procuraturii au continuat și pe platforma parlamentară în perioada 2023-2024. Inclusiv, la propunerea Procuraturii Anticorupție, s-a venit cu alte amendamente de ajustare.
„Toate solicitările parvenite până la intrarea în vigoare a legii (7 septembrie 2024) au fost acceptate și luate în considerare, iar careva obiecții sau riscuri majore nu au fost semnalate, fiind agreat proiectul adoptat”, subliniază Ministerul.
Cu referire la exemplul infracțiunii de corupție pasivă, până la intrarea în vigoare a noii redacții, prevederile din articolul 324 Cod penal ar fi conținut „deficiențe structurale” care afectau aplicarea uniformă a legii. De exemplu, coruperea pasivă în proporții de până la 100 U.C. (adică valoarea mitei de până la 5 000 de lei) era prevăzută la alineatul (4), ceea ce contravenea principiilor fundamentale de elaborare a normelor penale. Adică, norma de la alineatul (1) ar trebui să cuprindă varianta mai puțin gravă a infracțiunii, iar alineatele următoare – să cuprindă variantele agravante ale infracțiunii, lucru care nu era respectat.
„Această structură neclară genera dificultăți în aplicarea legii în cazul coruperii pasive comise de demnitari de stat. În practică, o faptă de corupere pasivă săvârșită de un demnitar de stat cu o mită de până la 5 000 de lei era încadrată automat la alineatul (3), unde pedeapsa prevăzută era închisoarea de la 7 la 15 ani. Această practică era disproporționată în raport cu aceeași faptă comisă de un funcționar public, sancționată la alineatul (4) cu o pedeapsă non-privativă de libertate”.
Autoritățile subliniază că, prin modificările operate, a fost eliminată „inechitatea”, fără a se afecta severitatea pedepsei raportate la gradul de pericol social al celor comise. Forma atenuantă a coruperii pasive (adică valoarea mitei de până la 5 000 de lei) a fost transferată la alineatul (1) pentru funcționari publici, păstrând același regim sancționator (pedeapsă non-privativă de libertate), iar pentru demnitarii de stat a fost introdus alineatul (2), cu un regim sancționator mai sever (închisoare de până la 3 ani). S-ar fi urmărit clarificarea logicii sancționatorii, așa încât să fie asigurată aplicarea proporțională a sancțiunilor. Se preciează că acest tratament sancționator este valabil doar pentru cazul în care valoare mitei este de până la 5 000 de lei. În situația în care mita depășește suma de 5 000 de lei, sunt incidente dispozițiile alineatelor 3-5 articolul 324 Cod penal, care conțin pedepse mult mai aspre.
Potrivit noii legi, dacă coruperea pasivă este săvârșită în proporții ce peste 5 000 lei, demnitarul de stat riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 7 ani. Dacă suma mitei atinge proporții mari (20 de salarii medii pe economie) atunci riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 5 la 10 ani. Iar dacă suma mitei atinge proporții deosebit de mari (40 de salarii medii pe economie) riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani.
Amenzi mai mari
Astfel, modificările legislative nu reduc pedepsele cu închisoarea raportat la gradul de pericol social. Totodată cuantumul amenzilor care se aplică și cumulativ cu pedeapsa închisorii, au fost majorate semnificativ:
1. Ceea ce în vechea redacție era prevăzut la alineatul (1) articolul 324 Cod penal, după modificările operate în septembrie 2024 – este prevăzut la alineatul (3) din același articol. Iar, pedeapsa sub forma închisorii a fost păstrată în aceleași limite: 3-7 ani. Totodată, s-a majorat pedeapsa sub forma amenzii de la 4000-6000 u.c. la 6000-8000 u.c.
2. De asemenea, ceea ce în vechea redacție era prevăzut la alineatul (2) articolul 324 Cod penal, după modificările operate în septembrie 2024 – este prevăzut la alineatul (4) din același articol. Iar, pedeapsa sub forma închisorii a fost păstrată în aceleași limite: 5-10 ani. În același timp, s-a majorat pedeapsa sub forma amenzii, de la 6000-8000 u.c. la 8000-10000 u.c.
3. Ceea ce în vechea redacție era prevăzut la alineatul (3) articolul 324 Cod penal, după modificările operate în septembrie 2024 – este trecut, în mare parte, la alineatul (5) din același articol. Iar, pedeapsa sub forma închisorii a fost păstrată în aceleași limite: 7-15 ani. Tot aici, s-a majorat semnificativ pedeapsa sub forma amenzii de la 8000-10000 u.c. la 13000-20000 u.c.
Considerente similare de uniformizare a pedepselor la gradul de pericol social a fost aplicat și la alte categorii de infracțiuni din CP(de ex: art.325 etc).
Mai mulți politicieni au comentat modificările legislative, printre care președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu, care a spus că „deputații PAS au votat în Parlament amendamentul prin care pedeapsa penală pentru corupție în cazul deputaților și miniștrilor a fost redusă de la 15 ani închisoare la doar 3 ani, cu reducerea perioadei de prescripție până la 6 ani”.
„Nepreședinta Maia Sandu a promulgat aceste modificări legislative fără obiecții, deși în campania electorală promitea să lupte „cu alte mănuși” cu corupția mare”, a mai spus Chicu.
De cealaltă parte, avocatul Ștefan Gligor, președinte al Partidului Schimbării, a subliniat că „asistăm la un act agresiv de dezinformare și manipulare a societății cu privire la pretinsă diminuare a termenilor și pedepselor pentru infracțiuni de corupție lansat de Veronica Drăgălin și Procuratura Anticorupție”.
Procuratura Anticorupție a raportat că, în anul 2024, valoarea confiscărilor dispuse de magistrați în dosarele expediate în judecată de procurorii anticorupție a atins suma de 74,5 milioane de lei.
Totodată, PA a relatat că în anul precedent „au crescut semnificativ” soluțiile de încetare a cauzelor penale, „din cauza intervenirii termenului de prescripție”. Procuratura invocă drept motiv modificările legislative înaintate de Ministerul Justiției și votate în Parlament, ce au redus pedeapsa pentru unele fapte de corupție.
În 2024, conform PA, au crescut semnificativ soluții de încetare a cauzelor penale, „în mare parte din cauza intervenirii termenului de prescripție” (94 persoane în 2024, comparativ cu 39 persoane în 2023 și 58 persoane în 2022).
„În aceste cazuri, persoana este recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii, dar eliberată de executarea pedepsii din motiv că a expirat termenul stabilit de lege pentru atragerea la răspundere penală. Însă, acest fapt este un temei de nereabilitare a persoanei și nu este absolvită de răspunderea civilă și confiscare”, explică PA.
„Creșterea numărului de sentințe de încetare pe motivul expirării termenului de prescripție este cauzată în proporție substanțială de modificările legislative înaintate de Ministerul Justiției și votate în Parlament, în vigoare din septembrie 2024, ce au redus pedeapsa pentru unele fapte de corupție și respectiv au redus termenul de prescripție”, punctează PA.
PA exemplifică: „Dacă anterior coruperea pasivă (art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal) prevedea o pedeapsă de închisoare până la 15 ani pentru persoane cu funcție de demnitate publică (deputat, ministru, judecător, procuror, etc.) și, respectiv, un termen de prescripție până la 20 ani (infracțiune deosebit de gravă), modificările votate de Parlament în septembrie 2024 au redus pedeapsa de închisoare până la 3 ani și, respectiv, un termen de prescripție până la 5 ani (infracțiune mai puțin gravă)”.
Similar, potrivit PA, „modificările din septembrie 2024 au redus pedeapsă pentru corupere pasivă față de deputați, miniștri, judecători, procurori, etc. de la 12 la 2 ani de închisoare, iar termenul de prescripție de la 15 la 3 ani (art. 325 alin. (2) Cod penal). Modificări similare au fost efectuate și în raport cu alte infracțiuni de competența Procuraturii Anticorupție, care vor continua să afecteze rata sentințelor de încetare în viitor”.
