PA vine cu noi precizări privind scrisoarea în care este vizată Tatiana Răducanu: „Participarea ca membru în Comisia Pre-Vetting sau Comisia Vetting, în 2024, nu acordă o imunitate pentru fapte consumate cu ani în urmă”
Procuratura Anticorupție (PA) vine joi, 16 mai, cu mai multe precizări aferent sursei comunicărilor telefonice obținute de instituție, o parte din care au fost reflectate în scrisoarea PA din 14 mai 2024, în care se menționează că Tatiana Răducanu, membră a comisiilor pre-vetting și vetting, „este apropriată și a acționat în interesele lui Veaceslav Platon și lui Aureliu Colenco, actualul avocat principal care reprezintă interesele lui Ilan Șor”.
Potrivit unui comunicat al Procuraturii, participarea în calitate de membru în Comisia Pre-Vetting sau Comisia Vetting, în 2024, nu acordă o imunitate pentru fapte consumate cu ani în urmă.
În cadrul cauzei penale „Frauda bancară”, aflată în gestiunea PA, se află trei telefoane mobile de model iPhone, ce au fost ridicate de la Veaceslav Platon de reprezentanții autorităților de drept din Ucraina și respectiv predate organului de urmărire penală la 03 noiembrie 2016. Ulterior, telefoanele mobile respective au fost cercetate și recunoscute în calitate de corpuri delicte la cauza penală, se mai spune în comunicat.
„Pe 15 mai 2023, la PA a parvenit demersul Centrului Național Anticorupție (CNA), prin care s-a solicitat acordul pentru cercetarea informației stocate din telefoanele lui Veaceslav Platon care ar conține informații pertinente pentru o altă cauză aflată în exercitarea CNA. Urmare a examinării efectuate de către un ofițer CNA, s-a constatat că informația căutată nu se regăsește în conținutul celor trei telefoane, în acest sens fiind desfășurată o ședință în comun cu Procuratura Anticorupție și CNA pentru a elucida circumstanțele care au justificat înaintarea demersului menționat.
Ulterior, CNA a inițiat o investigație internă cu referire la acest aspect. La 16 februarie 2024, Procuratura Anticorupție a solicitat de la CNA informații cu referire la investigația internă și despre rezultatele acestor investigații. În aceste condiții, cu suportul angajaților CNA, a fost stabilit cert că informația care reflectă comunicații în format de mesaje citate în scrisoarea din 14 mai 2024, se păstra la CNA cel târziu din decembrie 2018.
În consecință, la 04 aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a efectuat ridicarea informației de la CNA și audierea ofițerului CNA la care se păstra informația în calculator. Până la acea dată, informația extrasă în decembrie 2018 de angajați CNA s-a aflat în calculatorul unui ofițer de urmărire penală al CNA, iar informația dată nu se afla în dosarele în gestiunea Procuraturii Anticorupție. Ca rezultat al cercetării prealabile a informației ridicate la 04 aprilie 2024 de către Procuratura Anticorupție, s-a stabilit faptul că, mai multe persoane care au activat în sistemul judecătoresc, al procuraturii și al avocaturii ar fi putut acorda asistență lui Veaceslav Platon și persoanelor din anturajul său pentru diverse activități inclusiv de care este acuzat Veaceslav Platon”, menționează PA.
Despre aceste circumstanțe a fost notificată conducerea Procuraturii Anticorupție la 10 aprilie 2024 și după o contrapunere cu informație din surse deschise, la 30 aprilie 2024, a fost înregistrat un proces penal, susțin reprezentanții Procuraturii.
„Pornirea unui proces penal nu necesită ridicarea imunității persoanelor potențial vizate și reprezintă o fază preliminară a unei proceduri penale. Mai mult ca atât, ,,Membrii comisiilor de evaluare și șefii secretariatelor acestora beneficiază de imunitate funcțională și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor.” (art. 5 alin. (6) din Legea nr. 252/2023). Imunitatea funcțională este limitată la faptele comise în exercitarea atribuțiilor specifice funcției al cărei corolar este imunitatea și nu este o imunitate absolută. In alte cuvinte, participarea ca membru în Comisia Pre-Vetting sau Comisia Vetting în 2024 nu acordă o imunitate pentru fapte consumate cu ani în urmă.
La moment, Procuratura Anticorupție efectuează investigații în vederea confirmării sau infirmării bănuielii rezonabile privind comiterea unor infracțiuni. Conform Codului de procedură penală, termenul pentru soluționarea unui proces penal este 45 zile. Codul de procedură penală prevede că materialele urmăririi penale nu pot fi date publicității decât cu autorizația persoanei care efectuează urmărirea penală (art. 212 din Codul de procedură penală). În acest caz, investigația nu se află la faza de urmărire penală, ci la faza preliminară de proces penal, iar investigația este efectuată de către procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, care poate autoriza publicarea informației de interes public.
În cazul fostului procuror general, i-a fost incriminată infracțiunea prevăzută de art. 177 Cod penal, încălcarea inviolabilității vieții personale, pentru faptul, că a publicat mesaje private, care nu constituiau semnele vreo unei infracțiuni și nu reprezentau interes public, ci doar o simplă curiozitate pentru societate. Spre deosebire, în scrisoarea din 14 mai 2024 adresată către persoane a căror drepturi potențial au fost afectate și nu difuzată în mass-media de către Procuratura Anticorupție, au fost relatate fragmente din discuții care ridică o bănuială a existenței elementelor infracțiunii de corupție, ceea ce reprezintă un interes pentru societate.
Deseori, Procuratura Anticorupție, la fel ca alte organe de drept în Republica Moldova, publică stenograme sau discuții private și interceptate care reflectă o infracțiune și sunt probe în dosare penale de interes public. Astfel de comunicate nu încalcă inviolabilitatea vieții personale. Procuratura Anticorupție va continua să răspundă la solicitări de acces la informație de interes public, conform legislației, atunci când acțiunile instituției sunt de interes public și divulgarea informației nu afectează ancheta sau drepturile altor persoane”, se spune în comunicat.
În dimineața zilei de 14 mai, pe portalul telegraph.md, a fost publicată o scrisoare adresată judecătorilor, procurorilor și societății civile, prin care șefa PA, Veronica Dragalin, informează că Tatiana Răducanu, membră a comisiilor pre-vetting și vetting, „este apropriată și a acționat în interesele lui Veaceslav Platon și lui Aureliu Colenco, actualul avocat principal care reprezintă interesele lui Ilan Șor”.
Potrivit scrisorii, „în aprilie, în cadrul unui dosar penal, Procuratura Anticorupție a obținut informație din cadrul unui telefon mobil care, conform conținutului, include și o discuție de sute de mesaje (text messages) între Veaceslav Platon și Aureliu Colenco pe perioada mai multor ani. Pe parcursul discuțiilor, cei doi discută inclusiv despre relația și discuțiile lor cu Tatiana Răducanu”.
Tatiana Răducanu, care a deținut concomitent funcția de membră a Comsiei Pre-Vetting și a Comisiei Vetting, și-a depus demisia la câteva ore după ce scrisoarea a fost publicată. Printr-o scrisoare transmisă președintei Comisiei Juridice, Numiri și Imunități, Veronica Roșca, Tatiana Răducanu menționează însă că „acuzațiile invocate sunt false și nu corespund realității”.
Președinta Maia Sandu spune că așteaptă probe concrete care ar confirma acuzațiile aduse de șefa PA, Veronica Dragalin, la adresa membrei Comisiilor Pre-Vetting și Vetting, Tatiana Răducanu, potrivit cărora aceasta ar fi o afiliată a lui Veaceslav Platon și Ilan Șor. Declarațiile au fost făcute de șefa statului în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8.
Președinta solicită explicații de ce telefonul care conține mesajele cu Veaceslav Platon și Aureliu Colenco a apărut abia acum, deși discuțiile ar fi din 2014. Aceasta a spus că abia după ce i se vor oferi dovezi convingătoare, aparatul prezidențial ar putea examina posibilitatea excluderii Tatianei Răducanu din funcția de membru al Consiliului Suprem de Securitate.
Notă: Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.
