PA, nemulțumită de un amendament la un proiect de lege care ar schimba „fundamental competența și funcționalitatea instituției”. Olesea Stamate: „Nu vor mai exista scuze pentru performanțe modeste”
„În loc să fie fortificată Procuratura Anticorupție, această instituție va deveni irelevantă cu doar 100 de cazuri în gestiune, comparativ cu peste 3 000 de cazuri în gestiune la cealaltă procuratură specializată, PCCOCS (Procuratura Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale n.r.)”.
Procuratura Anticorupție (PA) a publicat joi, 27 iulie, un comunicat în care critică un amendament la proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală și a Codului contravențional, care urmează să fie votat în a doua lectură luni, 31 iulie.
Președinta Comisie juridice, numiri și imunități Olesea Stamate a venit cu o reacție după publicarea comunicatului de presă. Deputata susține că amendamentul delimitează „clar” competențele între PA și Centrul Național Anticorupție (CNA), pentru a „putea evalua obiectiv care dintre instituții muncește eficient și care nu” și pentru a nu mai exista „scuze pentru performanțe modeste”.
PA: Unele dosare vor „trece în responsabilitatea procurorilor fără experiență în așa cazuri complexe”
Conform PA, acest amendament propune „o schimbare fundamentală” în competența și funcționalitatea Procuraturii Anticorupție.
„Dacă va fi votat de deputați, această schimbare legislativă va trimite aproximativ 500 de cazuri de corupție din gestiunea Procuraturii Anticorupție la alte procuraturi, unde procurorii (care nu vor trece procedura de vetting), nu au pregătirea și experiența necesară pentru instrumentarea acestor cazuri și ar încărca acești procurori care deja au responsabilitatea de a instrumenta dosare de importanță, inclusiv omor, viol, tâlhării și altele”, susțin reprezentanții PA.
PA menționează că potrivit amendamentului, instituția va rămâne responsabilă doar pe „corupția mare” comisă de președintele țării, deputați, membri ai Guvernului, judecători, procurori, angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și ai CNA, conducători ai instituțiilor publice prevăzute de Constituție (CSM și CSP), sau cazuri care implică „sume enorme” de peste 300 000 de lei mită și peste 3 000 000 de lei prejudiciu.
„Cazuri care implică scheme de corupție în agenții de stat, ministere, spitale, universități, vamă, în primării și raioane nu vor fi considerate de competența procuraturii specializate pe corupție. Scheme care implică sustragerea din banii statului de sume de 2 milioane de lei vor trece în responsabilitatea procurorilor fără experiență în așa cazuri complexe. Rezultatul acestor schimbări va duce la ineficiența anume în combaterea corupției sistemice care afectează viața cetățenilor zi de zi.
Astfel de schimbare legislativă majoră merită consultări publice, avize oficiale de la toate instituțiile afectate. Aceste principii nu au fost respectate, iar amendamentul încalcă tehnica legislativă.
Procuratura Anticorupție trebuie să fie fortificată cu dreptul de a efectua autonom măsuri speciale de investigații (filaj, interceptări telefonice, înregistrări video și audio ș.a.), dotată cu echipament special (tehnică de înregistrare, camere, automobile, etc.), cu o clădire separată, un buget separat, resurse umane, suficienți procurori, ofițeri, consultanți și specialiști care să facă față celor peste 1 100 de cazuri de corupție avute în gestiune. Unele din aceste prevederi au fost acordate în legea din 2016, însă până în ziua de azi nu au fost implementate”, se arată în comunicat.
„Ar pune în pericol lupta împotriva corupției”
PA face referire la o analiză din partea a două grupuri de experți (IPRE și CCIA), care ar indica că „reieșind din condițiile Uniunii Europene și Fondului Monetar Internațional, Procuratura Anticorupție trebuie fortificată pentru a crește eficiența luptei cu corupția mare și sistemică”.
„Însă, de facto, în contrariu, amendamentul dat fortifică Centrul Național Anticorupție, un organ care se supune Parlamentului și care nu va trece prin procedura de vetting.
Îndemnăm deputații în Parlament să nu voteze pentru acest amendament care ar pune în pericol lupta împotriva corupției”, transmite sursa citată.
Amendamentul la proiectul de lege:
„Evităm situația în care CNA și PA dau vina unul pe celălalt pentru lipsa de performanță”
În replică, președinta Comisie parlamentare de profil a explicat prevederile amendamentului, care ar „decupla CNA de PA”.
„O instituție puternică nu înseamnă nicidecum o instituție care are o sumedenie de infracțiuni în competență și nu știe de care să se apuce în primul rând. Mai mult, atunci când setezi pragurile destul de jos, pur uman, oamenii din instituție au tendința de a se concentra pe ce e mai ușor de investigat. O instituție puternică înseamnă o instituție concentrată, cu competențe clare și cu instrumente care îi permit să-și realizeze competențele (…).
Decuplarea CNA de PA. Astfel, PA nu va mai avea în responsabilitatea sa să conducă urmărirea penală pe dosarele de corupție mică/medie instrumentate de CNA. Acestea vor fi conduse de procurorii din procuraturile teritoriale.
Astfel obținem -(1) concentrarea PA pe dosarele proprii – de corupție mare, și (2) totodată evităm situația în care CNA și PA dau vina unul pe celălalt pentru lipsa de performanță (…).
Totodată, amendamentul prevede că Guvernul, în termen de 3 luni, va elabora modificările necesare la cadrul legislativ și normativ, pentru ca PA să poată avea la dispoziție toate resursele de care are nevoie pentru a investiga eficient corupția mare (buget propriu, sediu separat, experți, specialiști, etc.).
De acum încolo, nu vor mai exista scuze pentru performanțe modeste. Și sper mult să nu revenim peste jumătate de an iar cu solicitări: „nu am făcut că nu a avut…sau cineva ne-a încurcat…””, se arată într-o postarea a lui Stamate pe rețelele de socializare.
Proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală și a Codului contravențional:
Șefa PA Veronica Dragalin a comentat anterior zvonurile apărute pe mai multe canale anonime de Telegram privind un conflict între aceasta și directorul Centrului Național Anticorupție (CNA) Iulian Rusu. Potrivit procurorei șefe a PA, situația prezentată în spațiul public ar fi distorsionată.
Veronica Dragalin a ținut vineri dimineața, 9 iunie, un live pe pagina de Facebook a Procuraturii, în care a vorbit despre situația creată între cele două instituții, subliniind că „noi nu avem conflicte”.
Directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), Iulian Rusu, a prezentat vineri, 12 mai, raportul de activitate al CNA pentru anul 2022. Potrivit documentului, pe parcursul anului trecut, ofițerii de investigații ai CNA au depistat 539 de infracțiuni, 401 dintre ele fiind infracțiuni de corupție. Tot pe parcursul anului trecut, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, care este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul CNA, a aplicat sechestre în valoare de două miliarde de lei.
După prezentarea raportului de activitate, fiind întrebat despre conexiunile cu Procuratura Anticorupție, directorul CNA a declarat că „relațiile cu Procuratura Anticorupție și Procuratura Generală sunt neclare în ultima vreme”.
