Orhei vs „ispita deșorizării”
Într-o declarație de presă la sfârșitul săptămânii trecute a Partidului „Șor”, declarat neconstituțional, se spune că poliția ar fi devenit „un instrument activ în persecutarea opoziției” și că în multe regiuni ale țării ar fi avut loc diverse „raiduri”. Reprezentanții blocului „Ș.O.R.” informează că reprezintă o uniune informală a două partide și susțin că evenimentul lor este o acțiune politică și socială, iar asta le conferă dreptul la „liberă exprimare și întrunire”, scrie în comunicat.
Între timp, rețelele de socializare ne informează că fruntașii șoriști continuă să organizeze diferite manifestări, deplasări cu autocarul a copiilor și că toate acestea s-ar întâmpla sub ochii structurilor de drept care nu ar reacționa deloc la aceste ilegalități.
„Ghiaghia Feghea, noi avem presa și televiziunile noastre!”
Conducerea raionului și municipiului trăiește într-o lume paralelă, tratată doar de mass-media lor, au sărbătorile și lozincile lor. Apropo, de la 2019 încoace, presa locală din Orhei n-a publicat nici măcar un interviu cu președintele raionului, vicepreședinții de raion sau primarii din cele 30 de entități teritorial-administrative. Relațiile noastre s-au alterat atunci când suporterii echipei „Milsami” au agresat fizic reporterii de la „Jurnal TV” și le-au spart camera video. Ulterior, după 2019, primăria municipiului a izgonit din hotelul „Codru” redacția „Radio Orhei”. Totuși, Tudor Iașcenco, directorul PP „Cuvântul”, i-a trimis de câteva ori întrebări în scris lui Pavel Verejan, primarul de Orhei, la care acesta urma să răspundă. După un timp de tăcere trufașă, primarul l-a sunat pe directorul ziarului „Cuvântul” cu care se cunoștea, spunându-i destul de familiar: „Ghiaghia Feghea, noi avem presa și televiziunile noastre!”
Ziarul „Opinia liberă” acum nu are niciun abonat în primăriile, școlile și bibliotecile raionului. Unicul exemplar de la biblioteca publică raională „A. Donici” a fost abonat de către avocatul Valeriu Covaș: „Toți au primit indicații de la președinția raionului să nu se aboneze la noi”, ne spune Vasile Roman, directorul ziarului.
Și atunci, cum funcționează raionul Orhei? „Precum ar fi conectat la autopilot”, ne spune Vasile Roman. „Aparatul președintelui și al Consiliului raional au rămas în aceeași componență ca pe vremuri: Elena Boguș – șefă la Direcția Economie, Galina Colun – la Finanțe, Anatolie Iațișin – la Agricultură, jurist – Marcel Bătrâncea, președinte de ședință neschimbat la ședințele CM și CR Orhei era până nu demult Eugen Pisov, ex-președinte de raion. Dar conducerea raionului, primarii au alte misiuni – să organizeze proteste, să participe în stafful viitoarei bașcane, Evghenia Guțul. Pe celelalte „ghidușii” cititorii ZdG le cunosc din telefonul descifrat al lui Dinu Țurcanu”, este de părere Vasile Roman.
Vitalie Colun, primar de Orhei în perioada 2011-2015, a fost și mai explicit: „Formațiunea respectivă a fost un proiect politic în 2015 și avea sub gestiune circa 30% dintre alegători. Mai mult partidul nici nu are nevoie. Se ține pe pomeni electorale. Dispar banii pentru pomene – dispare și formațiunea respectivă. Dar mai știu că foarte de neinvidiat va fi destinul celui care va veni în APL după Șor și oamenii lui!”
„Sunt primarul satului, nu al partidului…”
Ianec Coropciuc, primarul de Păhărniceni, șofer de profesie, este unicul deținător al mandatului de primar ales pe listele partidului Șor cu viză de reședință în localitatea respectivă:
„Am renovat căminul cultural care este dotat cu lumină electrică, scaune Wi-Fi, căldură. Am pavat teritoriul, am edificat un gard în jurul obiectului. Am renovat practic de la fundație oficiul medicilor de familie, am construit parcuri, terenuri de joacă. Biblioteca am renovat-o cu puterile diasporei. Astfel, două consătence aflate în Marea Britanie au procurat materiale de construcție de 4000 de euro, CR Orhei a dat o contribuție de 20 000 de lei. Astfel, cu acești bani am reparat instituția respectivă, care n-a cunoscut renovare încă din timpurile URSS. În afară de aceasta, am adus ruta de autobuz care comunică cu Orheiul chiar în centrul satului, fiindcă avem drumuri asfaltate”.
Referitor la relațiile lui cu partidul, Ianec ne spune că a fost întotdeauna de partea sătenilor: „Nu-mi va reproșa nimeni că primar fiind, barem n-am încercat să schimb starea de lucruri”.
Alt primar care ar fi apreciat de lume ar fi Gheorghe Sfeclă, tot „de la Șor”, edil la Biești, care până a-și câștiga mandatul lucra la o bancă din Orhei.
Niciunul dintre primarii de mai sus nu au studii sau cunoștințe în administrare. Din acest motiv, unii foști președinți de raion consideră că asta e doar o „aventură” pentru aceste persoane. „Dacă-s băieți buni, de ce se implică în domenii pe care nu le cunosc? Dacă lucra în primăria respectivă inginer cadastral, mai calea-valea! Riscantă aventură”, a fost reacția lui Andrei Globa, ex-președinte al raionului Orhei.
„Așa debandadă n-am avut de când e primăria!”
Câteva zeci de săteni veniți la primăria Pelivan acum două săptămâni să protesteze că li s-a scumpit tariful la apă de la 8 la 16 lei per metru cub au constatat cu stupoare că edilul Veaceslav Zaporojan se află de două zile în concediu, iar primăria este pustie. Ion Gamarț, ex-primarul comunei, a constatat că subiectul privind scumpirea tarifului nici nu s-a pus pe ordinea de zi la ultima ședință a Consiliului, fapt confirmat de Dumitru Erhan, consilier independent:
„Decizia privind creșterea tarifului este semnată de către secretara Consiliului, când, de fapt, trebuia s-o semneze consilierul care a prezidat ședința. Veaceslav Zaporojan a fost în Găgăuzia, împreună cu alți primari din raion, timp de o lună, dar nu există barem un ordin care ar asigura interimatul cuiva. Dar dacă în primărie apare o situație excepțională, cine s-o gestioneze?”, întreabă Ion Gamarț.
Când se pregătea materialul, l-am contactat din nou pe Ion Gamarț, care ne-a spus că după două săptămâni primarul așa și nu s-a prezentat. Prin urmare, problema tarifului la apă a rămas nerezolvată. „Din 1933, adică de 90 ani de la formarea primăriei, așa debandadă n-am avut”, este de părere ex-primarul.
Subțieri de garnitură în fracțiune încă înainte de decizia CC
Victor Mătrăgună, șeful oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, ne spune că nu-i putem acuza de inactivitate pe primarii partidului respectiv:
„Primăriile Chiperceni și Donici realizează un proiect de rețele de apă și canalizare, la Ivancea se repară acoperișul la grădiniță, la Clișova se construiește o clădire pentru primărie, este deschisă finanțarea proiectului a trei cămine culturale în primăria Puțintei, elaborarea planului urbanistic la Isacova, Ciocâlteni și Step-Soci. Și apoi, Guvernul nu face diferență între «ai noștri» și «ai lor», tuturor li s-a oferit posibilitatea să participe la programul «Satul european».”
Totodată, Victor Mătrăgună a mai precizat că niciun proiect de iluminare stradală în raion nu a fost făcut pe banii Partidului „Șor”, dar în exclusivitate pe banii bugetului raionului. Acesta a atins și subiectul „deșorizării”: „În Consiliul local Piatra, încă înainte de decizia CC și-au depus mandatele toți consilierii partidului respectiv. Au refuzat să intre în Consiliu până și supleanții.”
În același timp, confruntarea cu autoritățile statului a atins culmi fantasmagorice. Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat și-a mutat birourile în clădirea Centrului raional de comunicații, or primăria Orhei ceru un preț triplu pentru arendă. Și dacă CR caută să păstreze ceva decență, apoi primăria Orhei manifestă o ostilitate de nedescris. Victor Mătrăgună a precizat că circa 90 % dintre notificări sunt soluționate prin instanță: „Sunt niște încercări prostești de a te pune în poară cu legea. Încercăm să dovedim că se poate și altfel”, ne explică Victor Mătrăgună.
Mihai Elenin a câștigat lupta cu primăria Ivancea
Mihai Elenin, șeful Asociației Consumatorilor de Apă „Furceni”, creată în 2003, a câștigat lupta cu SA „Apă Canal-Orhei” și cu primarul Boris Ochișor:
„Șor încă în 2020 a cerut transferarea tuturor rețelelor de apă și canalizare din satele raionului în gestiunea SA „Apă Canal-Orhei”. De ce? Să mărească tariful la apă, iar cu plusvaloarea să finanțeze proiectele lor sociale.
Am fost purtat prin procuratură, anticorupție, la Dinu Țurcanu prin cabinet, dar totul a fost de-a surda – în Statut scrie că asociația este proprietatea sătenilor și doar ei o pot gestiona.
Probleme ne-au făcut, fiindcă refuză să ne achite consumul de apă la grădinița de copii și căminul cultural, este vorba de câteva zeci de mii de lei, care sunt o povară pentru asociație.”