(VIDEO) Vicepremierul Octavian Calmâc: Legea nu interzice firmele offshore
În cadrul unei mese rotunde, Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, Centrul Analitic Independent “Expert-Grup” şi Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au prezentat raportul final de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE, adoptată de către Guvernul şi Parlamentul Republicii Moldova la 1 martie 2016. Prezent la eveniment, vicepremierul Octavian Calmâc a declarat că ”Legea în RM nu interzice firmele offshore”. Opinia a fost criticată de experți.
Sursa Video: www.ZdG.md
Constatările şi concluziile raportului se referă la activitatea autorităţilor în perioada martie-august 2016. Experţii celor trei organizaţii au prezentat gradul de implementare a acţiunilor incluse în cele 13 domenii din Foia de Parcurs.
La eveniment au participat reprezentanţii Parlamentului, Guvernului, Comisiei Electorale Centrale, Băncii Naţionale a Moldovei, Procuraturii Anticorupţie, Centrului Naţional Anticorupţie, reprezentanţii partidelor politice, mass-media etc.
Cum au decurs reformele asumate de Guvern în ultimele 5 luni
În total au fost monitorizate 69 de acţiuni pe care urma să le întreprindă guvernarea (Guvernul, Parlamentul şi un şir de alte instituţii publice) în 5 luni (1 martie – 31 iulie 2016). Conform Foii de parcurs, depăşirea crizei urma să fie atinsă prin canalizarea eforturilor guvernării spre două obiective majore: instaurarea bunei guvernări şi a statului de drept; dezvoltarea economică şi asigurarea unei economii de piaţă funcţionale.
Pe cele două dimensiuni, instituţiile abilitate au asigurat îndeplinirea fără deficienţe a 55% dintre acţiuni (38 la număr), 28% (19 dintre acţiuni) cu deficienţe şi aproximativ 17% (12 la număr) nu au fost realizate.
La estimarea îndeplinirii prevederilor Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare accentul a fost pus pe calitatea actelor adoptate/acţiunilor întreprinse şi mai puţin pe respectarea termenelor de realizare, deoarece acestea deseori au fost ireal de restrânse. Atribuirea calificativului de realizat cu deficienţe presupune că în procesul de realizare a acţiunii au fost depistate probleme ce ţin de: respectarea prevederilor legale cu privire la procedura legislativă, transparenţa în procesul decizional, conţinutul actului adoptat sau acţiunile întreprinse nu sunt conforme spiritului sau scopului acţiunii sau sunt contrare angajamentelor internaţionale.
Printre principalele realizări înregistrate pot fi menţionate: promulgarea legii cu privire la procuratură, adoptarea legii cu privire la reorganizarea sistemului instanţelor judecătoreşti şi a pachetului de legi cu privire la integritate, optimizarea controalelor de stat pentru întreprinderi, adoptarea Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor 2016–2020, iniţierea procesului de reformare a sectorului bancar prin alinierea la principiile Basel 3, “dezgheţarea” procesului de negocieri privind un potenţial program cu FMI, iniţierea reformei administraţiei publice, şi, nu în ultimul rând, procesul relativ transparent şi inclusiv de selectare a Guvernatorului BNM şi a membrilor Consiliului de Supraveghere.
Printre principalele deficienţe înregistrate menţionăm derularea lentă a anchetei privind fraudele depistate în sistemul bancar în 2014, procesul lent de reformă a BNM în vederea sporirii independenţei şi competenţelor acesteia, şi procesul lent de implementare a Agendei de Asociere. În domeniul energetic, din cauza lipsei de transparenţă în legătură cu reînnoirea contractului cu furnizorul din regiunea transnistreană şi respingerea ofertei furnizorului ucrainean, nu a fost negociat cel mai avantajos preţ de furnizare a energiei electrice.
