Oameni Câinele-lup al lui Isai Cârmu
La 29 iulie 2004, atunci când a apărut primul număr al ZdG, cititorii, puțini la număr pe atunci, au observat în colțul de sus al primei pagini, alături de titlul publicației, sigla inedită a acesteia – un câine-lup pictat în alb-negru. Este lucrarea grafică a maestrului Isai Cârmu, un bun prieten al Ziarului de Gardă.
Cum a ajuns câinele pictorului Isai Cârmu siglă a ZdG? Simplu la prima vedere, în realitate însă, până la 29 iulie 2004, când a fost lansat ziarul, au existat mai multe tentative de a identifica imaginea unui câine curajos, înțelept, luptător, neînfricat. S-ar părea că în realitate foarte mulți câini au astfel de calități, dar tentativa de a găsi o imagine expresivă nu a fost deloc ușoară. Căutările redacției au dus chiar la organizarea unei sesiuni foto – în prim plan cu dulăul unui deputat de atunci, în curtea casei acestuia, dar… Ziua lansării se apropia, însă echipa ZdG așa și nu identificase imaginea unui câine neînfricat, care ar deveni sigla publicației. Studiasem mai multe surse în care erau descrise calitățile câinilor. Aflasem că anume ciobănescul german (câinele-lup) are o personalitate fizică și psihică bine conturată, potrivită căutărilor noastre.
Cum l-am apelat pe Isai Cârmu
Deși aveam mari emoții, l-am căutat pe Isai Cârmu. Emoțiile erau cauzate de faptul că un pictor atât de mare, un grafician de carte ce ilustrase deja sute de volume de carte, maestrul sub al cărui penel cărțile editate în R. Moldova căpătaseră un aspect modern, fiind foarte ocupat, ar fi putut să nu accepte să elaboreze sigla unui ziar total necunoscut în acele timpuri.
Chiar după primul apel telefonic, Isai Cârmu a acceptat o întâlnire. A vrut să afle ce anume punem la cale. Ce fel de ziar va fi Ziarul de Gardă? Ce subiecte vor fi abordate? De ce am decis că anume imaginea unui câine trebuie să devină siglă a ZdG? Discuția a continuat vreo oră, după care marele Isai Cârmu și-a luat răgaz pentru a elabora câteva variante grafice care ar putea să exprime ideea unui ziar de investigații.
Peste câteva zile, ne-am revăzut. Avea într-o mapă câteva variante ale viitoarei sigle a ZdG, care reprezentau chipul unui câine-lup curajos, neînfricat, demn, cu o privire limpede și deschisă. Atunci, Isai Cârmu ne-a povestit că acești câini sunt devotați stăpânilor până în ultima lor clipă de viață. Sunt liniștiți, ușor de abordat, înțelegători și încrezători în cei care le devin apropiați, echilibrați, foarte ageri, iuți, cu reacții tipice câinilor de pază și protecție. Da, acești câini se adaptează rapid situațiilor neprevăzute. Împreună cu autorul, am selectat varianta cea mai potrivită pentru sigla ZdG, cea care este actuală și astăzi.
Recunoscători graficianului care a creat și ne-a dăruit sigla ZdG
Atunci am constatat că marele plastician Isai Cârmu, pe cât de recunoscut era pentru realizările sale, pe atât de simplu și accesibil a fost în comunicare întotdeauna. Ne vizita la redacție, ne telefona, în special în ultimul timp, când problemele de sănătate îl țineau mai mult acasă. Singurele beneficii pe care i le-a oferit ZdG au fost abonamentele la ziar în perioada în care nu mai putea ajunge la chioșc să și-l cumpere. Ar fi fost mândru acum, probabil, aflând că sigla ZdG ajunge în peste 15 mii de case ale abonaților acestei publicații.
Imediat după lansare, mulți nu înțelegeau ce caută imaginea câinelui-lup pe frontispiciul ZdG. Unii făceau glume că ar fi o publicație a vânătorilor, alții spuneau că acest câine ar fi un simbol al lumii animalelor. Conținutul ziarului a convins ușor cititorii că sigla care reprezintă un câine-lup este nu doar expresivă, dar și potrivită unei publicații de investigații.
Astăzi, ne amintim cu recunoștință de Isai Cârmu, prietenul nostru, care cu multă căldură și implicare ne-a ajutat să facem în așa fel încât fața și esența ziarului să devină modernă și actuală, păstrându-și aceste calități timp de 20 de ani.
Pentru cei care nu l-au cunoscut, amintim că Isai Cârmu este născut în comuna Pârjolita, Bălți. A învățat la Școala de Pictură „Ilia Repin” din Chișinău. A absolvit Institutul Poligrafic din Moscova. A ilustrat mai mult de 500 de cărți. Tot Isai Cârmu a ilustrat peste 240 de titluri din cunoscuta colecție „Biblioteca școlarului”. Pe parcursul anilor, lucrările sale au fost expuse la nenumărate expoziții în Polonia, Italia, Germania și alte țări ale lumii. Este laureat al mai multor concursuri „Arta Cărții”.
Fără efortul și imaginația sa, mai multe poezii și proze ale unor mari scriitori ar fi avut, poate, o altă soartă. Isai Cârmu a ilustrat „Nuvele și povestiri” de Emil Gârleanu; „Mama”, „La școala iepurașilor”, „Poezii de seama voastra” de Grigore Vieru sau povestea populară „Făt-Frumos și soarele”.
A fost decorat cu numeroase prestigioase distincții în R. Moldova și peste hotare, iar în 2019, pentru a-i face mai bine cunoscută opera, Editura Arc a publicat albumul „Magia Cărții”, semnat de criticul de artă Constantin I. Ciobanu, care l-a cunoscut personal pe grafician și care îi apreciază moștenirea artistică.
La 29 iulie 2012, cu trei ani înainte să moară, Isai Cârmu ne-a lăsat această apreciere de Ziua ZdG
Cred că sunt cel mai „nebun” cititor al ZdG. De 8 ani, îl citesc din scoarţă în scoarţă. Urmăresc toate investigaţiile, citesc toate editorialele. Temele abordate sunt mereu actuale, mereu arzătoare. Tot ce aţi scris despre businessurile semnatarului Declaraţiei de Independenţă, Pantelei Sandulachi, m-a cutremurat. Investigaţia despre afacerile preoţilor a fost o descoperire pentru mine, iar „afacerile artistice” ale fostelor puşcăriaşe, care încearcă să se îmbogăţească până şi pe seama copiilor bolnavi oncologic, m-au înfuriat. Mă gândeam chiar atunci de ce artiştii care evoluează la astfel de concerte nu se implică să afle cum au fost distribuiţi banii? Doresc ca ZdG să aibă cât mai mulţi cititori, iar publicaţia să rămână la fel de consecventă şi nepărtinitoare.
