„Nu toți tinerii trebuie să se implice în procesele decizionale.” Tinerii și politica – provocări și soluții
Tinerii reprezintă categoria cea mai pasivă dintre votanți la alegeri. În același timp, tinerii se implică într-o mică măsură în procesele electorale, iar reprezentativitatea lor la nivel local și central rămâne scăzută. În 2019 bunăoară, rata tinerilor și tinerelor care au obținut mandatul de primar/ă a fost de 12 la sută – din totalul de 898 de primari aleși, doar 108 aveau vârsta sub 35 de ani.
De ce tinerii nu sunt interesați de politică și care sunt beneficiile implicării în procesele democratice? Despre asta au discutat în cadrul unei mese rotunde reprezentanții organizațiilor de tineret ale unor partide, cei mai tineri deputați din Parlamentul R. Moldova, reprezentanții societății civile și elevii Liceului „Spiru Haret” din Chișinău.
De ce tinerii ar trebui să se implice în politică, să candideze și să voteze
Sergiu Mitreanu, reprezentantul organizației de tineret a unui partid, susține că tinerii care se implică în politică beneficiază de mai multe oportunități de dezvoltare – traininguri, networking, au șansa de a pleca peste hotare în diferite vizite de studiu. Pe de altă parte, deputatul Victor Spînu consideră că nu toți tinerii ar trebui să se implice în politică, pentru că unii au alte interese: „Cine a zis că tinerii trebuie să candideze și să se implice în politică? Poate ei au alte griji, poate vor alte lucruri, poate nu îi interesează ce o să se întâmple în această țară, pentru că ei vor să plece peste hotare. Azi, politica este o oportunitate pentru toată lumea ca să facă ceva pentru țara lor. Motivul principal pentru a se implica în politică ar trebui să fie dorința de a fi în rând cu restul lumii civilizate, europene. Dacă vor să schimbe ceva, probabil ar trebui să încerce. Dacă nu, probabil nu toată lumea este făcută să fie politician”, consideră Spînu.
Și Teodora Panuș, președinta Consiliului Național al Tineretului din R. Moldova (CNTM), este de părere că nu toți tinerii trebuie să se implice în politică și nu toți tinerii trebuie să participe în procesele decizionale. „Asta pune o presiune imensă pe tineri. În R. Moldova tinerii se implică în procesele decizionale, doar că nu se implică toți. Dacă vorbim de participare civică și socială, nu suntem mai mult de 20% cei care ne implicăm activ, dar nu trebuie să îi denigrăm pe ceilalți. Cei care nu se implică activ, dar ies la vot, tot participă. Cei care lucrează și plătesc taxe tot se implică în societate. Nu trebuie să punem toți tinerii într-o cutie și să așteptăm un etalon enorm de participare de la ei. Nu trebuie să cultivăm ideea că tinerii trebuie să participe pentru a obține ceva. Trebuie să cultivăm ideea că ei trebuie să participe pentru că vor să o facă, pentru că înțeleg că votul lor și participarea lor fac o schimbare în societate”, crede Teodora Panuș.
Parlamentara Marcela Nistor îi susține ideea: „Cred că implicarea tinerilor este despre a simți că ei au o contribuție reală. Statul R. Moldova oferă instrumentele necesare în acest sens”, crede deputata.
Mihaela Slovineanu, directoarea adjunctă a Liceului „Spiru Haret”, are o explicație pentru pasivitatea tinerilor: „Trăim într-o societate care are adânci tradiții patriarhale, unde copiii poate nu sunt îndemnați în familie să se implice în structuri asociative și mai ales, în politică, care are o conotație negativă. Copiii se tem de politică. De mai multă vreme politica se asociază cu corupție, cu intenții ascunse, cu beneficii nemeritate. Și atâta timp cât copiii nu sunt deciși dacă vor să facă politică cu toată plenitudinea aceasta de probleme asociate, ei rămân pe poziția indecisului și preferă mai degrabă să învețe sau să fie copii buni în familie decât să se implice în aceste procese.”
„Tot timpul tinerii o să fie discriminați de persoanele care au experiență”
Chiar dacă în actuala componență a Legislativului se regăsesc mai mulți tineri, numărul acestora rămâne redus, consideră președinta CNTM. „Avem situația în care tinerii, care reprezintă 30% din populația țării, sunt reprezentați în Parlament de doar 10 la sută din deputați. La nivel local stăm și mai prost la capitolul reprezentativitate”, a remarcat ea.
Elevii de la Liceul „Spiru Haret” i-au întrebat pe deputații tineri din Parlament cât de des au fost discriminați de către colegii lor pe criteriul de vârstă și cât de mult au reușit să schimbe preconcepția că tinerii nu au suficientă experiență pentru a schimba lucrurile spre bine.
„Tot timpul tinerii o să fie discriminați de persoanele care au experiență. Orice ați încerca să demonstrați, oamenii cu mai multă experiență o să se uite la voi cu o anumită doză de neîncredere, dar acest lucru ar trebui să vă motiveze și mai mult, pentru că nimeni nu s-a născut profesionist într-un anumit domeniu. Noi, în Parlament, suntem câțiva tineri și restul sunt oameni trecuți de vârsta oficială a tineretului. Vorbim despre o instituție politică. În politică tu trebuie să lupți pentru ideea și opinia ta, ca să te faci auzit. Noi, cei mai tineri, suntem într-o continuă luptă”, a subliniat deputatul Victor Spînu.
Când ar putea să voteze tinerii de la 16 ani
Elevii de la Liceul „Spiru Haret” s-au interesat când ar putea fi schimbată legislația, pentru ca tinerii să poată vota de la vârsta de 16 ani. „CNTM a început o campanie anul trecut. Acum am ajuns la etapa să analizăm situația, să ajungem la nivel local, să vedem ce cred toți despre votul de la 16 ani. Întrebarea, de fapt, e simplă – dacă pot să mă căsătoresc de la 16 ani, dacă pot să muncesc și să achit taxe de la 16 ani, de ce nu pot și să votez?”, se întreabă Teodora Panuș.
Deputatul Victor Spînu a menționat că în actuala Legislatură există un număr impresionant de parlamentari care sunt convinși că votarea de la 16 ani e o idee bună. „Singura reținere pe care o avem este că votul de la 16 ani este posibil numai prin procedura de modificare a Constituției. Noi sperăm să convingem colegii din opoziție să voteze pentru această schimbare, dar cred că este puțin probabil, pentru că lor le este foarte convenabil ca tinerii de 16-17 ani să nu voteze, pentru că, de obicei, tinerii de 16-18 ani sunt mult mai activi și mai informați decât unii de 60+ și asta ar putea să le strice și mai mult ecuațiile politice”, a menționat deputatul.
