Moștenirea. Ce trebuie să faci pentru a o obține, în lipsa unui testament
„Tatăl meu a decedat în 2018, fără să reușească să facă testamentul pentru partea lui din apartamentul deținut de ambii părinți. Din acest motiv, nu putem vinde apartamentul părinților. Aș vrea să aflu care este procedura legală pentru a perfecta moștenirea tatălui pe mama”, ne-a scris o cititoare a Ziarului de Gardă.
ZdG a discutat la acest subiect cu avocata Angelina Talambuță, doctoră conferențiară universitară. Au fost abordate tipurile de moșteniri și clasele de moștenitori, precum și drepturile descendenților în lipsa unui testament.
Potrivit Codului Civil, moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane, care sunt moștenitorii.
Câte feluri de moșteniri există și care e deosebirea dintre acestea?
Moștenirea (succesiunea) poate fi de două feluri: legală și testamentară.
Moștenirea legală este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în ființă. Persoana fizică decedată se numește defunct. Persoanele care vor dobândi bunurile în temeiul moștenirii legale – se numesc succesori (moștenitori) legali.
Moştenirea este testamentară, în cazul în care transmisiunea moştenirii are loc pe baza testamentului. Persoana fizică care va întocmi un testament înainte de moarte se numește testator, iar persoanele care vor dobândi bunurile în temeiul moștenirii testamentare – succesori (moștenitori) testamentari.
„Deosebirea dintre ele este mare – în cazul în care există testament, toate bunurile rămase după moartea testatorului (tot patrimoniul succesoral) vor trece către succesorul testamentar prevăzut în testament. Există și excepții, dar regula generală este aceasta, spre deosebire de moștenirea legală, în cazul căreia moștenitorii legali vor dobândi patrimoniul în funcție de clasa de moștenitori”, subliniază Angelina Talambuță.
Câte tipuri de moștenitori există și care sunt caracteristicile acestora
Legislația în vigoare aranjează rudele defunctului în 5 clase de moștenitori legali:
Din clasa întâi de moștenitori legali fac parte descendenții defunctului. Potrivit Angelinei Talambuță, e vorba despre toți copiii acestuia: din căsătorie, precum şi cei născuți vii după decesul lui, dar și cei înfiați. „Toți copiii defunctului moștenesc în cote succesorale egale”, subliniază avocata.
Clasa a doua de moștenitori legali este reprezentată de părinții defunctului și descendenții acestora. „Dacă la momentul deschiderii moștenirii părinții defunctului sunt în viață, moștenesc numai ei, în cote succesorale egale. Dacă la momentul deschiderii moștenirii nu este în viață unul dintre părinții defunctului, în locul părintelui celui decedat sunt chemați la moștenire descendenții lui, adică frații și surorile celui decedat, în conformitate cu regulile aplicabile pentru moștenitorii de clasa întâi. În cazul în care părintele decedat nu are descendenți, unic moștenitor devine părintele supraviețuitor”, notează Angelina Talambuță.
Din clasa a treia de moștenitori legali fac parte bunicii și bunicile defunctului și descendenții acestora. Potrivit Angelinei Talambuță, dacă la momentul deschiderii moștenirii bunicul și bunica sunt în viață, moștenesc numai ei, în cote succesorale egale. Dacă la momentul deschiderii moștenirii unul dintre bunici dintr-o pereche nu este în viață, locul bunicului (bunicii) decedat(e) este ocupat de descendenții acestuia. Dacă bunicul (bunica) decedat(ă) nu are descendenți, cota succesorală a acestuia trece la celălalt bunic din perechea respectivă, iar dacă acesta nu este în viață, la descendenții acestuia din urmă. Dacă la momentul deschiderii moștenirii o pereche de bunici nu este în viață și dacă aceștia nu au descendenți, atunci moștenesc ceilalți bunici care sunt în viață, iar dacă aceștia nu sunt în viață – descendenții acestora.
Din clasa a patra de moștenitori legali fac parte străbunicii defunctului și descendenții acestora. Dacă la momentul deschiderii moștenirii străbunicul și/sau străbunica sunt în viață, moștenesc numai ei. Dacă sunt mai mulți, ei moștenesc în cote succesorale egale, indiferent de faptul dacă aparțin aceleiași linii sau liniilor diferite. Dacă la momentul deschiderii moștenirii străbunicii și străbunicile nu sunt în viață, moștenește acela dintre descendenți care se află într-un grad de rudenie mai apropiat cu defunctul. În cazul în care mai multe persoane se află în același grad de rudenie, aceștia moștenesc în cote succesorale egale, precizează Angelina Talambuță.
Din clasa a cincea de moștenitori legali fac parte strămoșii mai îndepărtați ai defunctului și descendenții acestora.
„Clasele de moștenitori sunt chemate să culeagă moștenirea numai câte una, în ordinea stabilită de lege, începând cu clasa întâi”, subliniază avocata.
„În cazul în care defunctul avea copii, la moștenire vor veni doar copiii lui – descendenții, și mai mult nimeni din alte clase. În cazul în care defunctul nu avea copii, vor veni la moștenire părinții defunctului și descendenții acestora – clasa a doua. În cazul în care defunctul nu avea copii, părinții sunt decedați și nu avea nici frați și surori, la moștenire va veni clasa a treia – bunicii, și tot așa mai departe.”
Ce poți să faci când bunicii/părinții au decedat subit și nu au lăsat un testament
Angelina Talambuță precizează că primul pas care trebuie făcut este obținerea certificatului de deces. Ulterior, este nevoie de un act ce confirmă gradul de rudenie cu defunctul (certificat de naștere, certificat de căsătorie etc.).
„Locul deschiderii moștenirii este locul unde cel care a lăsat moștenirea își avea reședința obișnuită în momentul decesului, iar dacă această reședință obișnuită nu este cunoscută, atunci este vorba despre locul de aflare a bunurilor sau a părții principale a acestora ca valoare.
Notarul va formula o cerere de deschidere a procedurii succesorale, după care va verifica dacă mai sunt și alți moștenitori și, totodată, va stabili dacă este sau nu lăsat un testament”, menționează avocata.
Potrivit ei, această informație poate fi solicitată și de descendenți, depunând o cerere la Registrul dosarelor succesorale și testament: prin poștă, la sediul Agenției Resurse Informaționale Juridice – str. 31 August 1989, nr. 82, mun. Chişinău, sau prin e-mail: [email protected]. Oferirea informației este gratuită, iar termenul satisfacerii cererii constituie 30 de zile lucrătoare.
„Cererea trebuie să conțină obligatoriu numele şi prenumele solicitantului, precum și datele de contact ale acestuia; numele/prenumele defunctului, data decesului (data, luna, anul); scopul solicitării informaţiei și, facultativ, numărul de identificare şi data naşterii defunctului. La cerere se anexează obligatoriu declaraţia sub propria răspundere a existenţei interesului legal, mandatul, procura și documente care confirmă gradul de rudenie”, observă Angelina Talambuță.
Avocata notează că după verificarea tuturor actelor, notarul care desfăşoară procedura succesorală este obligat să elibereze un certificat de moștenitor, care confirmă dreptul succesorului la moştenire, iar în cazul în care există mai mulți comoștenitori, în certificat se indică și mărimea cotelor succesorale ale tuturor comoștenitorilor.
Angelina Talambuță precizează că regulile de mai sus se aplică în cazul defuncților care au decedat după 1 martie 2019, când au intrat în vigoare modificările operate la Codul Civil.
„Pentru persoanele decedate înainte de 1 martie 2019, se aplică prevederile vechi din Codul Civil, potrivit cărora, este necesară depunerea unei cereri de acceptare a succesiunii la notar, într-un termen de 6 luni. În cazul în care ați omis să depuneți cererea de acceptare a succesiunii în acest termen, este posibilă acceptarea tacită a acesteia, prin preluarea bunurilor rămase după defunct. Trebuie să țineți cont de faptul că în cazul în care optați pentru acceptarea tacită a succesiunii, notarul ar putea refuza recunoașterea în calitate de moștenitor. În această situație, puteți lua în considerare demersul în instanța de judecată, pentru confirmarea acceptării efective a succesiunii.
În cazul defuncților care au decedat după 1 martie 2019, regulile sunt inversate – moștenirea se consideră acceptată automat dacă nu se depune la notar o cerere de refuzare a succesiunii”, a precizat avocata.
Acest articol a fost realizat grație suportului poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui articol este responsabilitatea Ziarului de Gardă și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.
