Mitropolitul Vladimir și ambasadorul rus Oleg Vasnețov își exprimă „preocuparea comună pentru pacea și stabilitatea globală”, dar nu condamnă războiul provocat de Putin în Ucraina
Mitropolitul Vladimir s-a întâlnit vineri, 5 iulie, cu ambasadorul Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Vasneţov, la Reședința mitropolitană din Chișinău. Conform unui comunicat al Mitropoliei Moldovei, discuțiile dintre cei doi s-au concentrat „pe subiecte de actualitate internațională, exprimând preocuparea comună pentru pacea și stabilitatea globală”. Totuși, niciunul dintre aceștia nu s-a pronunțat până acum împotriva războiului provocat de Rusia în Ucraina.
„(…) Înaltpreasfințitul Mitropolit Vladimir a mulțumit excelenței Sale Oleg Vasnețov pentru buna colaborare de-a lungul anilor, evidențiind beneficiile aduse Bisericii Ortodoxe din Moldova și cetățenilor țării (…). Întâlnirea s-a încheiat cu promisiunea ambelor părți de a continua să lucreze împreună pentru a promova valorile creștin-ortodoxe și pentru a asigura un viitor pașnic și stabil în regiune”, se mai spune în comunicat.
În septembrie 2023, mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, Înalt Prea Sfinţitul (ÎPS) Vladimir, i-a adresat patriarhului Kiril al Rusiei o scrisoare în care a enumerat o serie de îngrijorări și nemulțumiri apărute în rândul clericilor în ultimii ani. Mitropolitul Vladimir l-a învinuit pe patriarhul Kiril „de ignoranță aproape completă”, menționând că nu este sprijinit de către acesta.
În scrisoare se mai spunea că „Biserica Ortodoxă din Moldova devine tot mai nepopulară în sfera publică din cauza legăturii sale directe cu Federația Rusă” și că „Mitropolia Basarabiei, sprijinită deschis de Patriarhia Română, de R. Moldova și România, a demonstrat că este o forță care nu mai poate fi oprită și care, se pare, că dorește și va obține restabilirea drepturilor sale istorice”. Totodată, mitropolitul acuza că „în Rusia, atât autoritățile laice cât și cele bisericești ne-au tratat și ne tratează ca pe un popor periferic și fără coloană vertebrală”.
La o săptămână după apariția scrisorii în spațiul public, fostul secretar al Comisiei Bisericii Ortodoxe Ruse, Serghei Ciapnin, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro că mitropolitul Vladimir al Moldovei și patriarhul Kiril ar fi avut o discuție dură, cu ușile închise. În opinia fostului secretar al Comisiei Bisericii Ortodoxe Ruse, răspunsul oficial al Moscovei la această scrisoare nu va fi făcut public.
„În primul rând, din câte cunosc, răspunsul de la Moscova a fost totuși obținut. Eu nu cred că acesta va fi publicat. Eu nu cred că acest răspuns are un conținut – mai mult este o măsură birocratică, în care Patriarhul Kiril este nevoit să se balanseze, fără a spune nici „da”, nici „nu”. Din câte cunosc, deja după ședința Sinodului din mijlocul lunii octombrie, a avut loc o discuție destul de dură între Patriarhul Kiril și Mitropolitul Vladimir. Cred că cele mai dure cuvinte care ar fi putut să fie spuse nu au fost într-o scrisoare, ci în discuția lor personală, cu ușile închise”, a afirmat Serghei Ciapnin.
Serghei Ciapnin consideră că la întocmirea scrisorii au participat „anumiți savanți sau unii politicieni” din R. Moldova.
De la începutul anului, mitropolitul Vladimir a efectuat mai multe vizite în Rusia. În timpul unei vizite din luna martie, Nicolae Cantarean a oficiat o liturghie în biserica „Sfânta Treime cea de Viață Dătătoare” din Konkovo, Moscova. Reprezentanții Mitropoliei Moldovei n-au menționat atunci durata vizitei mitropolitului pe teritoriul Federației Ruse și nici agenda activităților acestuia.
Marți, 24 iulie, Jurnal TV a publicat o investigație, în colaborare cu jurnaliștii de la The Insider, în care se menționează faptul că rușii și-au umplut Ambasada de la Chișinău cu multiple sisteme de antene, capabile să capteze orice tip de semnale la distanță lungă, fiind identificate 28 de astfel de dispozitive instalate pe acoperișurile celor două clădiri ale misiunii diplomatice de pe bulevardul Ștefan cel Mare. E aproape de două ori mai mult decât la Bruxelles, unde se află multe dintre subdiviziunile Uniunii Europene și stafful NATO. Echipamentele pot colecta informații sensibile pentru securitatea țării, avertizau experții. Conform sursei citate, garnitura de antene propriu-zisă nu prezintă niciun pericol, dar conectată la niște dispozitive speciale de spionaj, aceasta devine o amenințare reală.
