Mișcare partizană în Belarus împotriva armatei ruse? (DW)

Un avion de recunoaștere rusesc, utilizat probabil împotriva Ucrainei, este grav avariat pe un aeroport din Belarus. Minskul și Moscova ascund acest presupus sabotaj, transmite Deutsche Welle (DW).

În dimineața zilei de 26 februarie, mai multe explozii au avut loc în Belarus pe aerodromul militar de la Maciulișci, în apropiere de capitala Minsk. Există presupunerea că explozia ar fi fost un act de sabotaj în care un avion de recunoaștere rusesc A-50 a fost grav avariat, transmite Asociația BYPOL – formată din foști membri ai forțelor de securitate belaruse care lucrează acum împotriva regimului, în parte din străinătate. 

Acest scenariu este confirmat și de canalele belaruse Telegram Hajun Project și Zamkadomby. Experții militari ruși Yuri Kotenok și Semion Pegov scriu că aerodromul a fost probabil atacat de drone. Nu există fotografii sau înregistrări video de la locul incidentului și nici explicații din partea autorităților.

La 27 februarie, liderul belarus Alexander Lukașenko s-a întâlnit cu secretarul Consiliului de Securitate, cu ministrul de Interne și cu șeful KGB, precum și cu polițiștii de frontieră. Însă nicio explicație oficială nu a fost oferită cu privire la incident. Nici Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, nu a avut nimic de declarat pentru presă.

Fostele forțe de securitate susțin că a fost sabotaj 

Încă din primăvara anului 2022, după declanșarea războiului rusesc împotriva Ucrainei, activiști din Belarus au efectuat acte de sabotaj împotriva căilor ferate din țară, întrerupând astfel transportul de echipamente militare rusești. Mai mulți „susținători ai căilor ferate” au fost arestați în Belarus, unii dintre ei fiind acum condamnați la pedepse lungi de peste 20 de ani de închisoare pentru terorism.

Potrivit lui Alexander Azarov, directorul BYPOL, guvernul nu a reușit să-i identifice pe cei mai mulți partizani. Grupul său ar fi plănuit și alte acțiuni. „Căutam obiecte care ar putea fi folosite pentru operațiuni ale partizanilor”, a declarat el pentru DW. Potrivit lui Azarov, forțele de securitate din Belarus s-au „relaxat” după arestări și au retras multe gărzi.

Actul de sabotaj de la aerodrom ar fi fost pregătit timp de patru luni. „Este dificil să comunici cu susținătorii din Belarus din străinătate, să faci recunoaștere, să oferi ceea ce este necesar, să organizezi plecarea din țară și să garantezi securitatea”, explică Azarov. Avionul de recunoaștere nu a fost o țintă întâmplătoare, el fiind esențial pentru armata rusă. „Este, dacă vreți, nava amiral a flotei aeriene. Avionul a spionat teritoriul Ucrainei și a furnizat date precise pentru țintele atacurilor cu rachete”, precizează Azarov.

Potrivit BYPOL, în Belarus nu se afla decât un singur A-50 rusesc, la Maciulișci, iar acesta a fost atacat de drone. „Au avut loc două explozii. Una în partea centrală, unde se află antena radar. Cealaltă s-a produs în partea din față a fuselajului”, relatează Azarov. BYPOL, care nu crede că aeronava poate fi reparată, nu precizează câte persoane au luat parte la acțiune și dacă printre acestea se numără și militari. Azarov precizează totuși că este vorba despre „un grup de oameni care au părăsit țara și care acum sunt în siguranță”.

Avionul de 330 de milioane de dolari

Potrivit Belarusian Hajun Project, o echipă de investigație, avionul rusesc A-50 cu numărul de înmatriculare RF-50608 a sosit în Belarus la 3 ianuarie 2023. De atunci, această mașină de zbor a fost utilizată de 12 ori. Cu toate acestea, la începutul invaziei rusești în Ucraina, la 24 februarie 2022, avionul se afla și în Belarus. Potrivit Hajun Project, Forțele Aeriene Ruse au nouă astfel de aeronave, dintre care șase au fost modernizate. Valoarea estimată a fiecărui exemplar este de 330 de milioane de dolari.

Mihailo Samus, director al New Geopolitics Research Network, spune că aceste avioane de recunoaștere rusești pot repera ținte la sol, în aer și pe mare la o adâncime de până la 500 de kilometri, inclusiv rachete mobile și fixe, avioane, coloane de tancuri, lansatoare de rachete și sisteme de apărare aeriană. Aceste informații sunt apoi transmise către armele de distrugere. „Nu există multe astfel de aeronave. Potrivit mai multor surse, vorbim despre nu mai mult de zece exemplare folosite în mod activ în războiul împotriva Ucrainei”, a declarat expertul militar ucrainean.

Rihor Nijnicau, de la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale cu sediul la Helsinki, afirmă că distrugerea avionului de recunoaștere este comparabilă cu scufundarea crucișătorului „Moskva” în Marea Neagră, la mijlocul lunii aprilie. „Se poate argumenta că Moskva era singurul crucișător de acest tip, în vreme ce Rusia are la dispoziție circa zece avioane de acest fel, însă din cauza sancțiunilor rușilor le va fi dificil să găsească înlocuitori. O astfel de aeronavă este dotată cu cipuri și tehnologii importate din Occident”, spune el.

Minsk și Moscova: o relație bine pusă la punct

Nijnicau spune că Minskul și Moscova mușamalizează incidentul, nefiind deloc pregătite pentru acest eveniment. Actul de sabotaj ar fi avut loc după ce Minskul a avertizat că orice „operațiune” împotriva Belarusului l-ar putea forța să intre în război. Însă nici Rusia și nici Belarus nu doresc în prezent să schimbe ceva în relațiile lor.

„Moscova este mulțumită de situația din Belarus iar Lukașenko vrea să arate că deține controlul. Or, atacul asupra avionului nu convine niciuneia dintre părți, așa că preferă să-l ignore”, explică expertul.

Potrivit lui Nijnicau, un act de sabotaj al ucrainenilor în Belarus ar suna chiar mai rău pentru regimul de la Minsk decât vestea că avionul a fost aruncat în aer de partizanii belaruși. Presupunerea lui este că, în acest din urmă caz, Lukașenko i-ar putea spune Kremlinului: „Vreți să participăm la război, dar noi înșine suntem atacați”.

În plus, identificarea unei „piste ucraineane” ar însemna o înfrângere politică serioasă pentru Lukașenko, care a spus în repetate rânduri că, dacă Ucraina va ataca în Belarus, el va trebui să reacționeze și că Rusia va fi de partea sa, explică expertul. El notează însă că Rusia nu vrea să reacționeze, pentru că nu are resursele și nici voința necesare s-o facă.

Cu toate acestea, Nijnicau se așteaptă la o reacție dură în interiorul Belarusului: „Potentații vor dori să arate că orice acțiune îndreptată împotriva statului sau a armatei ruse este pedepsită sever, așa cum s-a întâmplat în cazul susținătorilor căii ferate”.

Expertul nu exclude posibilitatea ca oamenii să fie arestați pentru că au dat „like” pe rețelele de socializare la relatările despre incidentul de la Maciulișci sau pur și simplu pentru că s-au aflat în locul nepotrivit la momentul nepotrivit, adică în apropierea aerodromului în timpul atacului.

Nu în ultimul rând, Minskul va dori să arate Moscovei că este capabilă să garanteze siguranța obiectivelor rusești din Belarus, evitându-se apariția unui precedent care să determine Rusia să trimită trupe pentru a monitoriza accesul la facilitățile sale militare din Belarus.

Potrivit lui Alexander Azarov, o tânără care locuiește în regiunea Maciulișci a fost deja arestată și există indicii că ar fi în desfășurate patrule suplimentare pe drumurile din Belarus. „La granița cu Ucraina patrulează mulți soldați înarmați. La punctele de trecere a frontierei, mașinile sunt supuse unor controale la sânge. Între timp, serviciile de informații încearcă să stabilească cine a fost implicat în această acțiune”.