Ministerul Culturii cere reprezentanților a două companii să plătească în bugetul de stat un prejudiciu de peste 21 de milioane de lei, după construcția unui bloc cu 18 etaje în locul unui conac urban
Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a adus miercuri, 28 august, în atenția publică un caz în care a fost prejudiciat patrimoniul cultural de stat, prin demolarea unui conac, care reprezenta un monument istoric, și construirea unui bloc de apartamente cu 18 etaje în locul acestuia. Este vorba despre Conacul Urban Rîșcanu-Derojinschi, de pe strada București, 62, din Chișinău, care a fost construit în anii ’70 ai secolului XIX.
Ministrul Culturii cere acum companiilor care au construit blocul să achite în bugetul de stat peste 21,33 de milioane de lei, drept recuperare a prejudiciului adus statului, se spune într-un comunicat al Ministerului Culturii.
Epopeea începe în 2006, când Guvernul din acea perioadă a transmis cu titlu gratuit edificiul din strada București 62, împreună cu acareturile din curte și terenul aferent la balanța Ministerului Culturii. Scopul, după cum scria și în hotărârea de atunci a fost protejarea patrimoniului național cultural, spune Sergiu Prodan, care a menționat că astfel de situații sunt „scheme clasice de intervenție și prejudiciere a patrimoniului cultural construit și chiar dacă există un mecanism legal de recuperare a prejudiciului, nimeni până acum nu a făcut uz de el”.
„În iulie 2009, APP, condus de Igor Grigoriev, a vândut unei companii trei construcții situate la această adresă: o clădire administrativă, un garaj și conacul. Cumpărătorul s-a angajat să restaureze clădirile în termen de 3 ani, coordonând cu Ministerul Culturii. Totuși, au mai urmat câteva tranzacții, iar fiecare cumpărător se obliga să restaureze monumentul istoric, obligație menționată și în certificatul de urbanism și construcții, emis de Primăria Chișinău în 2012-2013.
Cu toate acestea, la adresa București 62 nu avem nici urmă de monument istoric. De facto, în loc să restaureze conacul, societățile Universal Proiect SRL și ExFactor Grup SRL au demolat acest monument istoric de importanță națională, ridicând o construcție nouă cu o suprafață și volumetrie mult mai mare decât cea a monumentului. Societățile vizate au încălcat legislația cu privire la protejarea bunurilor de patrimoniu cultural, care interzice demolarea monumentelor istorice”, a declarat ministrul Culturii.
Mai mult, ministrul Culturii spune că, în noiembrie 2018, Primăria municipiului Chișinău a permis, în mod ilegal, majorarea construcției cu patru etaje, în lipsa unui certificat de urbanism pentru proiectare și în lipsa avizului Ministerului Culturii. De facto, au fost ridicate 6 etaje suplimentar, afirmă Sergiu Prodan.
În 2022, potrivit Ministerului Culturii, Agenția de Inspectare a Monumentelor a depus o sesizare la organele de drept pe faptul demolării monumentului, fiind pornită o cauză penală. Totodată, Ministerul a inițiat procedura de reparare a prejudiciului adus patrimoniului cultural, în urma demolării monumentului, în cadrul unui proces civil. Suma prejudiciului se estimează la 21,36 de milioane de lei.
„Am solicitat celor două companii să plătească în bugetul de stat prejudiciul calculat. Considerăm că soluționarea recuperării prejudiciului în sumă bănească va constitui, pe lângă răspunderea penală, o măsură adecvată pentru sancționarea și descurajarea distrugerii patrimoniului cultural. Este un semnal și pentru alți agenți economici: Guvernul nu va mai tolera astfel de abuzuri”, spune Sergiu Prodan.
„APP susține inițiativa Ministerului Culturii și menționează că deja a dispus verificarea tuturor proceselor și procedurilor, sub aspectul legalității documentelor prezentate, în domeniul construcției pe adresa București 62”, a declarat directorul general, Roman Cojuhari.
Cei doi au atenționat că nu se vor tolera practici de abuz, în domeniul vizat, iar toate abaterile depistate vor fi sancționate dur.
Solicitat de Ziarul de Gardă, Vladimir Tonu, fondatorul ExFactor Grup SRL, a spus că nu a reușit să vadă declarațiile ministrului Culturii și că va veni cu o reacție după ce se va documenta.
În septembrie 2017, ZdG a scris că în centrul istoric al Chişinăului urma să apară un hotel cu 12 niveluri. Construcţia este ridicată pe rămăşiţele unui monument istoric, privatizat dubios în 2009. Anterior, imobilul şi terenul aferent au fost implicate în mai multe tranzacţii off-shore, fiind vândute şi revândute de firme din Belize, reprezentate prin procură de cetăţeni ai R. Moldova.
În mai 2017, în urma unui contract de societate civilă, bunurile au ajuns în gestiunea Companiei „Exfactor-Grup”. Tot în mai, Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării şi-a dat, prin vot, acordul pentru construirea hotelului cu subsol, parter, 9 etaje şi penthouse în centrul istoric al capitalei, după ce, în 2014, acelaşi consiliu refuza eliberarea unui aviz pentru construcţia unui hotel cu şase etaje, în acelaşi loc. Proiectul construcţiei a fost întocmit şi susţinut de arhitectul Victor Grozavu.
Ani la rând, activiştii civici din Chişinău au luptat împotriva construcţiei în parcul din centrul Capitalei a unui hotel cu 13 etaje de către Compania „Finpar Invest”, controlată de oligarhul Vladimir Plahotniuc. În iunie 2017, după mai multe procese de judecată, „Finpar Invest” a vândut scheletul cafenelei Guguţă, pe care urma să ridice hotelul.
Vedeți mai jos un material video publicat de ZdG în noiembrie 2017
