Membra Comisiei Pre-Vetting Nadejda Hriptievschi, desemnată de fracțiunea PAS în calitate de membră și în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor
Membra Comisiei Pre-Vetting Nadejda Hriptievschi a fost desemnată în calitate de membru al Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor (vetting), cea de-a treia Comisie formată. Un proiect de hotărâre care prevede acest lucru a fost adoptat joi, 1 februarie, de Parlament.
Candidatura Nadejdei Hriptievschi a fost propusă de fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” (PAS). Aceasta este fondatoare a Centrului de Resurse juridice din Moldova. Anterior, în perioada 2013 – 2018, Nadejda Hriptievschi a fost membră a Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței. Nadejda Hriptievschi este membră a Uniunii Avocaților din Republica Moldova din anul 2011, domeniile ei de expertiză fiind sistemul judiciar, asistența juridică garantată de stat și nediscriminarea.
Comisia de evaluare externă a procurorilor este constituită din șase membri, numiți cu votul a 3/5 din numărul deputaților aleși. Trei candidaturi sunt propuse de partenerii de dezvoltare, iar restul – de fracțiunile parlamentare, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției.
Membrii Comisiei vetting evaluează integritatea etică și financiară a procurorilor. Mai exact, verifică activele și cheltuielile, raportate la veniturile disponibile și declarate. De asemenea, sunt verificate veniturile și cheltuielile nu doar ale subiecților evaluării, ci și ale membrilor familiilor acestora. Astfel, urmează să fie evaluați extern circa 220 de procurori, precum și candidații la eventualele funcții vacante, care vor câștiga concursurile până în 2025.
La sfârșitul lunii noiembrie 2023, Cornel Lebedinschi, propus de fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), și membra Comisiei Pre-Vetting Tatiana Răducanu, propusă de PAS, au fost numiți în funcția de membru a Comisiei de evaluare externă a procurorilor.
Care sunt diferențele dintre pre-vetting și vetting
Pre-vettingul este etapa inițială și premergătoare evaluării tuturor judecătorilor și procurorilor. Pre-vettingul ține de verificarea integrității judecătorilor, procurorilor și profesioniștilor ce candidează la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și în Colegiile din cadrul celor două Consilii.
„Pre-vettingul este voluntar. El devine obligatoriu doar pentru candidații înscriși în concursurile pentru ocuparea funcției de membru în CSM, CSP sau Colegiile acestor Consilii. În caz de nepromovare a evaluării, singura consecință pentru candidat este excluderea lui din concurs.
Vettingul este etapa ulterioară de evaluare și e mai cuprinzătoare decât pre-vettingul. Vettingul ține de verificarea integrității judecătorilor în funcție ai Curții Supreme de Justiție (CSJ) și candidaților la funcția de judecător CSJ, judecătorilor Curților de Apel și președinților și vicepreședinților de judecătorii. Vettingul de asemenea ține de verificarea integrității procurorilor din funcțiile-cheie din cadrul Procuraturii Generale, procurorilor din Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și procurorilor-șefi și adjuncților acestora din procuraturile teritoriale.
Vetting-ul este obligatoriu pentru toți judecătorii și procurorii identificați mai sus. În caz de nepromovare a evaluării, consecința principală este eliberarea din funcție, cu lipsirea de dreptul de a mai fi judecător sau procuror sau exercitarea unei funcții de demnitate publică timp de 5-7 ani”, se spune într-un comunicat de presă al Comisiei Vetting.
Comisia Vetting efectuează trei tipuri de evaluări: vettingul Curții Supreme de Justiție (CSJ), pre-vettingul candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), înscriși în concurs după 1 septembrie 2023, și în cele două colegii din cadrul CSM și vettingul judecătorilor Curților de Apel și președinților și vicepreședinților de judecătorii. Aceste trei tipuri de evaluări se desfășoară în baza a trei legi diferite – Legea 26/2022, Legea 65/2023 și Legea 252/2023.
