Managementul deșeurilor: două raioane – două opțiuni de abordare

În ultimii ani, în raioanele Telenești și Șoldănești au fost realizate proiecte de management al deșeurilor care, după idee, semnificau și schimbul de mentalitate în domeniul respectiv. Astfel, la Telenești, conform unui acord de intenție semnat anterior de Consiliul Raional Telenești și Ambasada Franței, prin intermediul întreprinderii „Savoie Dechets” din Chambery, Franța, pe parcursul a doi ani a fost implementat un proiect-pilot pentru cinci primării din raion, punându-se accent pe instruirea populației. Proiectul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) „Managementul deşeurilor solide”, preconizat pentru trei raioane (Florești, Rezina și Șoldănești), a fost estimat la 36 de milioane de lei și a fost realizat, în final, doar în raionul Șoldănești. Celelalte două raioane s-au dezis din start, din motiv că nu au avut un poligon specializat unde să transporte gunoiul.

În opinia populației, mass-media locale și APL, proiectul nu și-a realizat pe deplin obiectivele, or, la patru ani de la termenul limită, acesta nu a fost dus până la capăt. Actualmente, proiectul este extins doar în cele 23 de primării din raionul Şoldăneşti. Reporterul ZdG a încercat să elucideze metodele de abordare a problemelor ecologice, motivele care au creat asemenea stare de lucruri, adică, reușitele și nereușitele implementării proiectelor respective.

Renovări care au fost subiect de investigație

În cadrul Programului de modernizare a serviciilor publice locale, Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) a acordat asistenţă oraşului Şoldăneşti şi altor 26 de unităţi administrativ-teritoriale rurale din cadrul raioanelor Şoldăneşti, Rezina și Florești în crearea unui Sistem Integrat de Management al Deşeurilor Solide. Potrivit documentului, s-a creat centrul intracomunitar de management al deşeurilor solide, care include o unitate de recuperare a materialelor reciclabile, o staţie de producere a compostului şi un depozit de deşeuri modern, care în prezent nu funcționează.

Alt obiectiv stipulat în proiect era amenajarea sediului pentru noul agent economic cu denumirea SA „Salubritate Șoldănești”, fondat în martie 2014 în scopul realizării proiectului finanţat de GIZ. A fost reparată clădirea Regiei Apă Şoldăneşti, pentru a găzdui noua structură și în prezent această reparație a devenit subiectul unui reportaj de investigație care a fost difuzat de canalul „Impuls TV” din Șoldănești. Capătul de bucluc a fost faptul că reporterul nu a găsit acte confirmative asupra unor lucrări de reparație în sumă de aproape un milion de lei, nici la întreprinderea „Regia Apă Şoldăneşti”, nici la cei de la SA „Salubritate Şoldăneşti”. În actul de predare-primire din 24 aprilie 2015, perfectat de Comisia de primire a bunurilor şi lucrărilor transmise de Regia Apă Şoldăneşti către SA „Salubritate Şoldăneşti”, la punctul 21 „Lucrările de renovare a biroului Regia Apă Şoldăneşti”, lipseşte informaţia referitoare la vreun document. Nu este stipulat nici preţul. Este indicată doar suma – 950 187 lei.

Pentru că lipsește un act care să demonstreze pe ce a fost cheltuită această sumă, însușirea acestor bani nu este nicicum argumentată. Conform actului din 24 aprilie 2015, în gestiunea SA „Salubritate Şoldăneşti” au trecut toate responsabilităţile pentru managementul deşeurilor solide, tehnica specială şi utilajul tehnologic în valoare de aproximativ 13 milioane de lei, dar nu şi clădirea pentru renovarea căreia ar fi fost cheltuite peste 950 de mii de lei. În prezent, cei de la Salubritate arendează încăperile şi terenul unde își păstrează utilajul. Plata respectivă se cifrează la 25 de mii de lei anual.

,,Cu regret, proiectul nu este dus până la capăt…”

Dar asta nu este totul. Locuitorii raionului Şoldăneşti nu au fost încântaţi de ideea că vor trebui să achite pentru evacuarea gunoiului. De aceea, în primii doi ani de implementare a proiectului, sătenii de la Alcedar, Cuşmirca, Pohoarna, unde urmau a fi create gunoişti vremelnice pentru satele din imediata vecinătate, au organizat proteste.

Ruslan Rabii, care din septembrie anul trecut exercită funcția de director al SA „Salubritate Șoldănești”, ne relatează că situația referitoare la colectarea deșeurilor s-a ameliorat, însă serviciul continuă să se confrunte cu o mulțime de probleme.

„Cu regret, proiectul nu a fost dus până la capăt. Se preconiza să fie organizat un poligon de colectare a deșeurilor la Orhei, dar APL a fost împotrivă. Anume din cauza lipsei poligonului proiectul a eșuat la nivel național. În consecință, transportăm gunoiul fie la gunoiștea autorizată de la Șoldănești, fie la Șestaci. Acolo este amenajată o gunoiște într-o locație de 15 hectare, unde cândva au fost gropi de siloz. Referitor la colectarea gunoiului, avem stabilit un orar – de două ori pe săptămână în oraș, iar în sate – o dată sau de două ori pe lună. La Fuzăuca colectăm doar deșeuri menajere, au o gunoiște bine amenajată. Adică, în afară de carton, sticlă etc., nu colectăm nimic de acolo. La fel la Samașcani, unde primarul lucrează bine cu populația. La Cușmirca avem contracte care le onorăm la solicitarea primăriei și se poate întâmpla că acolo trimitem nu doar cele două gunoiere „MAN”, dar și muncitorii cu tractoare, or se adună prea mult gunoi care este aruncat alături de tomberoane”, ne spune Ruslan Rabii.

Jurnalistul Victor Sofroni ne spune că vina o poartă APL:

„Managerul neamț al proiectului a spus destul de clar: «Vă dăm bani și tehnică, misiunea voastră este să faceți un proiect viabil!» La Șoldănești așa și nu au amenajat un poligon autorizat unde să fie depozitate deșeurile, totul se transportă la gunoiștea orășenească. Poate era cazul de mai întreprins ceva, să zicem, în domeniul educației ecologice a populației. Atunci nu se arunca totul de-a valma, cel puțin doar gunoaiele menajere erau transportate spre gunoiști.”

La baza proiectului de la Telenești a stat schimbarea de mentalitate

În timpul prezentării proiectului „Managementul durabil al deșeurilor în zona Central-Estică a țării” lansat acum doi ani la Telenești, Pierre Tourniere, directorul întreprinderii „Savoie Dechets”, a declarat următoarele:

„Gestionarea deșeurilor este o formă de voință politică, este rândul aleșilor locali să se mobilizeze. Trebuie să vă liniștesc, spunându-vă că asemenea strategie s-a implementat în Europa pe parcursul a 40 de ani. Moldova o va aplica mult mai repede, odată ce are sprijinul UE.”

Proiectul a demarat cu instruiri în toate școlile din cele cinci localități: Ratuș, Verejeni, Chițcani, Bănești, Telenești, după ce s-au implicat activ toți primarii satelor care făceau parte din proiect. Toamna, în grădina tuturor gimnaziilor au apărut lăzi de compostare. Este vorba despre o ladă din scânduri, cu capac care se închide bine, dar fără fund, unde sunt puse în straturi crengi mărunțite, frunze, iarbă, cioturi de mere, paie. În spațiu închis acestea se compostează lesne, transformându-se în humus. În opt instituții școlare au fost desfășurate 65 de lecții despre gestionarea durabilă a deșeurilor, despre impactul deșeurilor asupra mediului, precum și alte activități extrașcolare. Firește, copiii au participat activ și la acțiunile de îngrijire a compostoarelor amplasate în ograda școlii.

Primarul de Ratuș compostează gunoiul acasă

Primarul comunei Ratuș, Tudor Țurcanu, are o ladă pentru compostare amenajată într-un colț de grădină, spre a fi văzută din drum:

„Doar așa pot convinge săteanul să nu ducă gunoiul la marginea satului, dar să-l transformăm în compost benefic pentru solul din grădina noastră! Ideea este una inspirată din proiect, or în Franța am văzut așa lăzi practic în orice grădină”.

Primarul a precizat că la Ratuș, de rând cu celelalte localități, au fost în total repartizate peste 100 de lăzi de compostare. Tot datorită proiectului, au fost dezvoltate două parteneriate cu operatorii de reciclare „ABS Recycling” și Fundația „EcoSave”. De asemenea, au fost create cinci platforme de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, precum și 40 de tomberoane pentru deșeurile din plastic. Comunitățile au mai beneficiat de un set de utilaje, format dintr-un tractor mare și două tocătoare mici de crengi și resturi vegetale.

La Chițcani speră că compostul ar putea deveni marfă

La Chițcanii Vechi au creat o platformă de compostare la una dintre cele două gunoiști, unde sunt adunate toate deșeurile biodegradabile spre a fi compostate. Primarul, Sergiu Cucu, speră să soluționeze astfel problema ecologică a satului.

„Cele peste 823 de gospodării adună anual cam câte o tonă de asemenea deșeuri. Compostul mai are un avantaj – poate fi vândut ca îngrășământ organic. Dacă ținem cont de faptul că la noi se ocupă tradițional cu creșterea legumelor, compostul ar fi o marfă vandabilă”, crede primarul.

Sergiu Cucu ne-a relatat că proiectul continuă: „Am avut o întâlnire recentă la CR Ungheni, unde a fost prezent și Pierre Tourniere. Proiectul se extinde pe întreaga republică și, evident, se pune accent pe educația ecologică a populației.”