„Mami, de ce nu te joci cu mine, doar eu sunt mai importantă”. Cum se descurcă părinții care muncesc în timp ce grădinițele sunt închise din cauza COVID-19 și cu ce soluții vin autoritățile
Deja mai bine de trei luni, grădinițele din țară nu activează din cauza infecției cu COVID-19. Dacă lecțiile din școli și universități, o anumită perioadă, s-au desfășurat în regim online, instituțiile preșcolare își au ușile închise și până în prezent.
În timp ce unii părinți în tot acest timp stau acasă, cu riscul de a-și pierde locul de muncă sau sunt nevoiți să-și ia concediu din cont propriu, pentru că nu au cu cine își lăsa odraslele în siguranță, autoritățile susțin că, deocamdată, nu este posibilă reluarea activității grădinițelor, cel puțin până pe data de 15 iulie, în contextul în care a fost prelungită starea de urgență în sănătate publică.
Mii de părinți nu știu cu cine să-și lase copiii, în condițiile în care grădinițele sunt încă închise. Unii sunt nevoiți să apeleze la rude, cunoscuți, alții se gândesc să se concedieze, dar foarte puțini își pot permite să angajeze o bonă, deoarece această soluție necesită cheltuieli suplimenatre.
Ziarul de Gardă a discutat cu câțiva părinți care sunt nevoiți să-și ia copiii cu ei la serviciu, astfel riscând să se îmbolnăvească, ori îi lasă singuri acasă fără supravegherea unor maturi.
„Mami, de ce nu te joci cu mine, doar eu sunt mai importantă”
Xenia Grosu este mama unei fetițe de 4 ani. Aceasta ne-a povestit că de la începutul crizei provocate de noul tip de coronavirus și până la expirarea stării de urgență, ea și împreună cu soțul ei au muncit de acasă. Femeia spune că a fost o perioadă grea și tot acest timp a influențat comportamentul fiicei.
„Eu și soțul două luni am lucrat de acasă. În toată această perioadă, copilul a stat cu noi – din 11 martie și până pe 25 mai. A fost perioadă destul de grea, din mai multe puncte de vedere. Copilul simte când părinții sunt iritați din cauza lucrului. Trebuia deseori să-i oferim explicații, că „mami nu vine să se joace cu tine, pentru că lucrează”, „tati nu vine să te ajute cu puzzle-ul, pentru că discută la telefon cu clienții”. A fost greu. La noi copilul are 4 ani și înțelege deja atunci când dă o întrebare – „mami, de ce nu te joci cu mine, doar eu sunt mai importantă”. Iată astfel discuții deja apar la un copil mic. Pot să vă spun că și cu lucrul este greu, nu ne putem concentra, deseori suntem sustrași. Pe lângă faptul că lucrez, nimeni nu a anulat faptul să sunt mamă și trebuie de făcut lucrurile casnice. Deseori aceasta duce la frustrări, și ca părinte, și ca lucrător, nu puteam să reușesc pe ambele fronturi”, ne-a dezvăluit Xenia Grosu.
După ce ambii părinți au ieșit la muncă, Xenia spune că o salvează bunicii care, la fel, locuiesc în oraș. Zilnic își duc și aduc fiica de la bunica.
„De pe data de 25, eu și soțul am ieșit la muncă și deja am implicat buneii. Avem un mare noroc că buneii locuiesc în Chișinău. Nu sunt nevoită să duc copilul deprate, pentru o perioadă mai îndelungată, să nu-l văd. Nu-mi pot imagina acest lucru. Dimineața duc fetița și seara, după muncă, o iau. Și știu că în bunica pot avea încredere, să o hrănească, să aibă grijă. Cât a stat cu noi acasă a fost o izolare, s-a schimbat enorm viața la copil – nu mai merge la grădiniță, nu se mai joacă pe teren, nu se mai întâlnește cu prietenii. Toate aspectele socializării unui copil au dispărut peste noapte. Am avut noroc că am avut un lot de pământ în afara orașului. În weekend, urcam în mașină și mergeam acolo, unde stăteam la aer curat chiar și câte 6 ore”, spune Xenia.
Femeia ne-a spus că după perioada de izolare, comportamentul fiicei sale a suferit schimbări și așteaptă cu nerăbdare redeschiderea grădinițelor.
„În consecință, după acea perioadă când am stat acasă, i s-a dereglat somnul, a pierdut pofta de mâncare, a devenit mai iritată. Pot spune explozivă, cel mai potrivit cuvânt. Fata mea, care niciodată nu mi-a făcut criză de nervi, a devenit explozivă.
Chiar dacă în această perioadă urmărim o creștere a cazurilor de infectare, sunt de acord ca grădinițele să fie redeschise, dar cu implementarea unor norme. Cred că specialiștii sunt în stare să elaboreze aceste condiții, de exemplu în grupă să nu fie câte 30 de copii, dar 10 – 12, să fie cu rotație. Eu am doar un copil și îmi este greu, dar nu-mi imaginez ce fac ceilalți cu mai mulți copii, probabil renunță la serviciu”, ne-a mai spus Xenia.
„Mă tem ca aceasta o va marca pe o perioadă îndelungată de timp”
Dacă pe unii îi salvează bunicii, tatăl Mariei, fetiță de 7 ani, ne-a comunicat că buneii sunt în grupul de risc și nu vor să pună în pericol sănătatea lor. Deși nu este atât de îngrijorat că grădinițele nu se redeschid, în contextul în care Maria urmează să pășească în acest an pentru prima dată în clasa I, acesta spune că îi este frică că lipsa grădiniței, pe ultima sută de metri, îi va infleunța primul an de școală.
„Ne descurcăm destul de greu. Ambii muncim și nu avem timp să stăm cu copilul, mai ales că anul acesta merge la școală și ar trebui s-o pregătim. Ne ocupăm cu ea pe apucate, nesistematic și ne este frică să nu-i influențeze negativ primul an de școală. Din păcate, suntem nevoiți să ne descurcăm singuri cu ea. Bunicii sunt în grupul de risc, nu ne permitem să le punem în pericol sănătatea. Pentru noi deja nu e atât de important dacă se vor deschide sau nu grădinițele. Oricum nu va mai merge.
Ce pot să spun este că e complicat fără grădiniță. Atât pentru părinți, cât și pentru copii. Copilul e înconjurat de gadgeturi, îi lipsește socializarea cu alți copii, rapid se plictisește de orice activitate, rar iese afară, lipsesc jocurile în aer liber. Mă tem ca aceasta o va marca pe o perioadă îndelungată de timp. Noi, ca părinți, suntem tot timpul distrași de la muncă, nu tot timpul îi putem acorda copilului atenția necesară. Dar este și un mic plus – am devenit mult mai apropiați”, ne-a povestit tăticul unei fetițe.
„Dacă salariile ne-ar fi permis să angajăm bonă, nu aș fi lăsat ziua întreagă doi copii în casă”
Natalia Gajiu, mamă a doi copii, ne-a dezvăluit că de la începutul epidemiei grijă de cea mai mică are fratele mai mare, în vârstă de 12 ani. Femeia ne-a spus că atât ea, cât și soțul, nu au posibilitatea de a munci de la domiciliu, iar pentru angajarea unei bone nu le permite salariul.
„Suntem familie cu doi copii. Cel mai mare în curând împlinește 12 ani, iar cea mai mică are 3 ani și jumătate. În compania unde muncim nu puteam activa de acasă, suntem antrenați în lucru zilnic. O bunică trăiește foarte departe, iar a doua nu-i permite starea de sănătate să ne ajute și nici noi nu dorim să riscăm. 80% din tot timpul, cea mică îl petrece cu badea. Dacă ar fi și la noi salariile ca să ne permitem să angajăm o bonă, evident că am fi angajat și nu am fi riscat să lăsăm doi copii pentru o zi întreagă în casă. Salariile noastre nu sunt la un astfel de nivel ca să ne permit un așa lux. Uneori se mai întâmplă că putem rămâne acasă, sau eu sau soțul.„
„Sunt de acord pentru redeschiderea grădinițelor, măcar pentru jumătate de zi”
„Măcar pentru jumătate de zi să fie redeschise. Ei au nevoie de socializare, joacă. Văzând practica țărilor europene, unde copiii deja merg la grădinițe în grupuri mai restrânse, a câte jumătate de zi. Sunt mai multe soluții, doar ca copiii să fie scoși din această rutină. Chiar și în zonele din Italia unde a fost mult mai afectate decât noi, deja grădinițele sunt deschise. Eu consider mult mai relevant redeschiderea grădinițelor, decât a piețelor. Sunt cu ambele mâini pentru redeschiderea lor, fie și cu regim parțial”, ne-a comunicat Natalia.
„Autoritățile se joacă de-a redeschiderea grădinițelor”
Fondatoarea AO „Părinți Solidari”, Ala Revenco, a declarat pentru Ziarul de Gardă că este îngrijorată de atitudinea autorităților centrale privind redeschiderea instituțiilor preșcolare. În opinia acesteia, sectorului respectiv i s-a acordat prea puțină atenție, iar, în consecință, reluarea activității grădinițelor se întârzie.
„Acest aspect eu l-aș diviza în două părți. Numărul unu – guvernarea s-a atârnat cu ignorare în privința acestui domeniu și nu a identificat din start o schemă. E nevoie de o decizie complexă, nu doar că redeschidem grădinițele și gata. Evident că o să avem cazuri de infecție, aceasta e inevitabil. În presă se menționa că în ghid se spune că dacă va fi un caz, atunci se închide grădinița. Ok, închidem grădinița, dar părinții ce fac? Atunci părinții trebuie să aibă indemnizație de carantină. Este un domeniu destul de complex. Acum totul se mișcă extrem de încet privind căutarea soluțiilor. La moment, autoritățile se joacă de-a redeschiderea grădinițelor. Pe data de 2 iunie noi am depus petiția noastră și doar Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a reacționat și ne-a spus că este la etapa elaborării unui ghid în baza căruia ar urma să se redeschidă grădinițele. Poziția numărul doi ține de ghid și cred că ar trebui să ieșim un pic din realitățile noastre. Părerea mea personală este că acest ghid a fost elaborat ca să nu zică că nu la elaborat. Ulterior, la cea mai mică necorespundere, să zică că nu se poate de redeschis grădinița deoarece nu corespunde cerințelor sau a fost înregistrat un caz de infectare. Totul pornește de la dorința autorităților, dacă se dorea să fie redeschise, ei identificau soluții.
Ne îngrijorează foarte mult faptul că noi cheltuim bani enormi pentru un sistem care a intrat în colaps. Autoritățile nu se deranjează de faptul că noi, ca contribuabili, achităm impozite și sunt redirecționate într-un sistem care lucrează în gol. Fie instituționalizăm copiii, cu toate riscurile, fie dăm posibilitatea părinților de a sta cu ei acasă cu achitarea unei indemnizații și păstrarea locului de muncă. Ne întristează foarte mult atitudinea autorităților”, punctează Revenco.
Secretara de Stat a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Natalia Grîu, a declarat pentru Ziarul de Gardă că autoritățile publice locale au dreptul să decidă politica de înmatriculare a copiilor. Grîu a precizat că acest proces va avea loc reeșalonat, inițial vor fi redeschise doar câteva grupe și cu selectarea inițială a copiilor a căror părinți au avut de suferit în urma crizei provocate de COVID-19.
„Din punctul nostru de vedere este necesar să depunem tot efortul ca grădinițele să fie redeschise. În contextul în care situația de urgență în sănătate publică a fost prelungită până pe data de 15 iulie, desigur că nu putem vorbi despre reluarea activității grădinițelor. Este un domeniu pe care noi nu-l putem influența, dar MECC a elaborat un set normativ care ar reglementa cum s-ar întâmpla acest lucru”, a menționat Grîu.
Instituțiile preșcolare ar putea fi redeschise total sau parțial
MECC a elaborat un ghid, ce întrunește condițiile necesare pentru a permite redeschiderea grădinițelor, la care a participat Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Consiliul Autorităților Publice din Moldova, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, reprezentanți ai APL, direcțiilor de învățământ și cu suportul logistic al UNICEF.
„Este un document care include condițiile de funcționare în acest context de situație specială. Acest document indică foarte clar că redeschiderea grădiniței are loc la decizia APL, în cazul în care se asigură funcționarea și toate condițiile de securitate ale copiilor și angajaților. Instituțiile preșcolare ar putea fi redeschise total sau parțial, în funcție de specificul local. În cazul în care există localități unde nu există focare de infecție, poate fi decisă redeschiderea acestor instituții, dar cu respectarea reglementărilor pe care noi le-am specificat”, ne-a comunicat secretara de stat în domeniul educației, Natalia Grîu.
Printre condițiile necesare pentru redeschiderea grădinițelor, conform ghidului, toți copiii și angajații acestor instituții vor efectua un control medical, doar copiii vaccinați vor putea admiși la grădiniță, instituțiile vor fi dotate cu termometre digitale și alte utilaje necesare privind controlul infecției, fiecare grupă va fi constituită din cel mult 10 copii, iar angajații grădinițelor nu vor depăși vârsta de 63 de ani.
„Programul de activitate, la etapa inițială, trebuie să fie redus. Deja în funcție adaptabilitate el poate fi extins. Conform reglementărilor, în cazul în care angajatul sau copilul unei grădinițe se depistează că este infectat, atunci activitatea instituției se sistează și se face protocolul specific. Paturile din grădinițe trebuie reorganizate, distanța dintre mese trebuie să fie de minim un metru. Distanța fizică dintre copii va fi greu de supravegheat, dar noi dăm reglemntări cum să fie organizate activitățile ca să se evite îmbulzeala și interacțiuni apropiate.
Redeschiderea trebuie să aibă loc etapizat, cu un număr redus de copii, APL va decide cum selectează copiii, în funcție de posibilitățile instituției și să venim în întâmpinarea acelor familii care în contextul COVID-19 sunt mai vulnerabile”, susține Natalia Grîu.
„Fără atitudinea responsabilă a părinților, această activitate este sortită eșecului”
Orice instituția preșcolară va trebui să întcomească un raport de autoevaluare, unde vor fi prezentați indicatorii pe care îi posedă pentru ca să i să se permită reluarea activității de învățământ preșcolar.
„Dacă instituția are raportul de activitate pozitiv, semnat de primar, coordonat cu ANSA și ANSP, atunci grădinița ar putea fi redeschisă. În acest raport noi facem trimitere la declarația pe propria răspundere a părinților, care, la rândul lor, au mai multe responsabilități. Deoarece fără atitudinea responsabilă a părinților, această activitate este sortită eșecului”, a specificat Grîu.
Comisia naţională extraordinară de sănătate publică (CNESP) a decis marți, 23 iunie, să prelungească starea de urgență în sănătate publică până la 15 iulie.
Astfel, restricțiile impuse anterior vor fi menținute, printre acestea fiind: interzicerea aflării în spațiile publice a grupurilor care depășesc trei persoane, organizarea întrunirilor cu participarea a maxim 50 de persoane, interzicerea ceremoniilor și a activităților din cluburile de noapte, activitatea procesului educaţional în cadrul instituţiilor de învăţământ general, profesional şi universitar (pentru instituțiile publice și private), aflarea persoanelor pe terenuri de joacă, terenuri sportive și zone de agrement etc.
