Maia Sandu explică contextul discuției cu Dragalin, după acuzațiile șefei PA: „Nu a avut loc vreo discuție despre rezultatele acelor evaluări”
Președinta Maia Sandu a declarat că „respinge categoric” acuzațiile aduse de Veronica Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție (PA), potrivit căreia, pe parcursul anului 2024, ea ar fi fost abordată de prim-ministrul Dorin Recean și de Maia Sandu referitor la procedura vetting în privința procurorilor din PA, ambii „solicitând lista procurorilor” pe care Dragalin îi considera integri și care, din punctul ei de vedere, trebuiau să promoveze vettingul.
Șefa statului a declarat presei că discuția care a avut loc a fost despre „posibilitatea prioritizării evaluării procurorilor de la PA”.
„Atunci când am vorbit despre vetting, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție și-a exprimat îngrijorarea că prin vetting va fi blocată activitatea PA, și inclusiv va fi blocată activitatea procurorilor care se ocupă de dosare de importanță națională. Recomandarea noastră a fost să discute cu comisia așa încât acești procurori să poată fi evaluați mai repede și să poată să continue să lucreze pe aceste dosare, după evaluare”, a explicat Maia Sandu contextul mesajelor cu Veronica Dragalin.
Președinta a punctat că „niciodată nu a avut loc vreo discuție despre rezultatele acelor evaluări”.
În plus, Sandu a menționat că îngrijorări asemănătoare au fost și în cazul evaluării magistraților Curții Supreme de Justiție (CSJ). „Exista riscul să se blocheze activitatea acestei Curți pentru că comisia e evaluare trebuia să evalueze un număr mare de judecători și atunci s-au prioritizat candidații la CSJ. Exact același lucru s-a propus pentru PA”, a lămurit șefa statului.
Maia Sandu a adăugat că ex-procurora-șefă a anticorupție nu a reușit „să curețe instituția” de corupție, deși acest lucru se dorea, și nici nu a susținut procesul de evaluare externă.
Veronica Dragalin a scris un email judecătoarei Mariana Ursachi (Pitic) în care a relatat că ar fi primit mesaje pe Signal de la membrul CSM Ion Guzun pe care le-a interpretat „ca o încurajare a procuraturii de a iniția o cauză penală pe presupuse hotărâri ilegale emise de judecătorii Curții Supreme de Justiție referitor la deciziile din 1 august 2023″.
„Consider că există un risc considerabil că Dvs. ați avut și veți continua să aveți consecințe negative profesionale, ca rezultat la presiuni politice, inclusiv în procedura disciplinară pendinte la CSM referitor la deciziile din 01 august 2023, contestația pendinte la CSJ referitor la decizia de nepromovarea procedurii vetting și altele.
Trimit această scrisoare pentru a elucida unele circumstanțe care ar putea afecta drepturile Dvs. fundamentale consacrate în Constituția Republicii Moldova și Convenția Europeană pentru Drepturile Omului”, îi explicase Dragalin lui Ursachi la finalul scrisorii datate cu 5 aprilie 2025, după demisia șefei PA.
Emailul a fost prezentat și ulterior publicat de avocata Cristina Ciubotaru, în cadrul ședinței CSM din 8 aprilie, în timpul examinării contestației depuse de inspectorul-judecător, Victor Pruteanu, împotriva hotărârii Colegiului disciplinar din 19 aprilie 2024, emisă în privința acțiunilor judecătorilor Mariana Ursachi (Pitic), Tamara Chișca-Doneva (în demisie) și Ion Guzun (în demisie) de la Curtea Supremă de Justiție. Ciubotaru, care a reprezentat interesele judecătoarei Mariana Ursachi, a cerut recuzarea membrului CSM Ion Guzun.
ZdG a telefonat-o pe Veronica Dragalin pentru a confirma autenticitatea scrisorii, dar aceasta nu a răspuns la apelurile noastre.
Ultrrior, solicitată de TVR Moldova să spună de ce i-a adresat scrisoarea anume Marianei Ursachi, Veronica Dragalin a spus că Procuratura Anticorupție a examinat circumstanțele „în jurul declarației de avere și mașină și nu a fost constatată o încălcare”.
„Dar chiar dacă ar fi existat abateri, asta nu permite statului să încalce drepturi constituționale și fundamentale ca răzbunare”, a spus Dragalin.
În același timp, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție a adăugat că „protejarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor, indiferent de statutul lor, este esențială pentru menținerea unui stat de drept funcțional”.
