Maestrul Nicolae Botgros susține că Orchestra „Lăutarii” a fost nevoită să stea în vamă peste 2 ore: „Cum să mai credem că suntem cineva în lumea asta, dacă nu ne ia în seamă nimeni”. Reacția Poliției de Frontieră
Maestrul și dirijorul Nicolae Botgros susține că împreună cu membrii Orchestrei Naționale „Lăutarii” a fost nevoit să stea în vamă peste două ore după un concert la București. Într-o postare pe Facebook, acesta s-a arătat revoltat de situație, menționând că „noi avem foarte mult de lucru peste Prut și avem deja probleme mari, că nu se mai poate de răbdat”.
Artistul nu a menționat pe care parte a frontierei se aflau membrii Orchestrei. Reprezentanții Poliției de Frontieră a R. Moldova susțin că pe partea moldovenească, timpul de așteptare „nu a depășit 20 de minute”.
„Am ajuns unde am ajuns. Orchestră Națională „Lăutarii “, lăudată de toți cetățenii, de toți diplomații, demnitarii de la noi, dar și pe partea cealaltă de Prut, recent, venind de la un mare concert de la București, succes de nu mai încape în noi, stă la vamă de două ore și ceva fără să ne întrebe cineva măcar un cuvânt (…). Cum să mai credem că suntem cineva în lumea asta, dacă nu ne ia în seamă nimeni (…). Și asta nu e prima oară. De multe ori suntem ajutați, mai bine spus, noi ne rugăm de cineva să ne ajute, dar așa nu se mai poate (…).
Noi avem de foarte mult de lucru peste Prut și avem deja probleme mari, că nu se mai poate de răbdat. Eu trebuie de fiecare dată să mă rog de diferiți vameși sau polițiști de frontieră, pentru a trece frontiera. Spuneți-mi, vă rog, ce-ar mai trebui să facem ca să ajungem și noi diplomați. Nu cred ca vreun diplomat poate face ce facem noi la ora actuală (…). Cer scuze dacă am jignit pe cineva (…)”, a declarat artistul într-o postare pe Facebook.
Într-o reacție pentru Ziarul de Gardă, Raisa Novițchi, purtătoarea de cuvânt a Poliției de Frontieră a R. Moldova, a precizat că pe partea moldovenească, frontiera româno-moldoveană, timpul de așteptare în cazul maestrului și a Orchestrei „Lăutarii” „nu a depășit 20 de minute”.
„De asemenea, Poliția de Frontieră amintește, că în conformitate cu art. 39 din Legea 215 privind frontiera de stat, pot fi supuse controlului fără rând următoarele categorii de persoane:
a) minorii până la 3 ani şi persoanele care îi însoţesc;
b) persoanele traumatizate sau bolnave care necesită asistenţă medicală urgentă, persoanele care le însoţesc, inclusiv lucrătorii medicali;
c) posesorii paşapoartelor diplomatice;
d) delegaţiile oficiale de stat sau departamentale, grupele organizate de copii şi turişti, dacă Poliţia de Frontieră a fost informată cu 24 de ore înainte de sosirea acestora;
e) pietonii, cu excepţia celor de la punctele de trecere portuare şi aeroportuare, dacă în tratatele internaţionale nu este prevăzut altfel;
f) persoanele care trec frontiera de stat cu autobuze de rută internaţională; automobilele de asistenţă medicală urgentă; automobilele care transportă animale sau persoanele care trec frontiera de stat cu bicicleta;
g) persoanele care transportă mărfuri perisabile şi alte bunuri care necesită transportare în regim de urgenţă. Lista bunurilor este stabilită de Guvern;
g1) agenţii economici autorizaţi;
h) persoanele care participă la operaţiuni de salvare sau căutare;
i) alte persoane, în cazurile stabilite de tratatele internaţionale la care R. Moldova este parte”, a spus Raisa Novițchi.
Nicolae Botgros s-a născut pe 25 ianuarie 1953 în satul Badicu-Vechi, raionul Cahul, într-o familie de lăutari. Tatăl său a fost lăutarul Dumitru Botgros. Nicolae și cei doi frați ai lui au învățat să cânte la câte un instrument, lui Nicolae revenindu-i toba. La șapte ani s-a dus la Școala de muzică din Cahul. Împreună cu fratele său Vasile, s-a întors primăvara acasă, din lipsă de bani. Copiii cântau la nunți pentru a câștiga un ban. Încet-încet, Nicolae a lăsat toba în favoarea viorii. Mai târziu, Nicolae Botgros a ajuns la Soroca, la Școala de iluminare culturală. Aici, pentru prima dată a asistat la un concert al orchestrei „Lăutarii”. Datorită abilităților sale de violonist, a fost numit în 1978 conducător al Orchestrei Populare „Lăutarii”, pe care o conduce până în prezent.
