Zelenski: Ucraina este pregătită să plătească 15 miliarde de dolari pentru sisteme antiaeriene Patriot. Război în Ucraina, ziua 1147
UPDATE 20:54 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat marţi că Ucraina doreşte să cumpere sisteme antiaeriene americane Patriot, în lipsa unor noi donaţii de acest fel din partea aliaţilor săi în războiul cu Rusia, pentru a proteja oraşele ucrainene de atacurile ruseşti, după ce preşedintele american Donald Trump a sugerat în ziua precedentă că nu ar fi dispus să vândă Ucrainei astfel de sisteme, relatează agenţia EFE, citează G4Media.
„Bateriile Patriot sunt un tip de armament defensiv, nu doar cerem sisteme Patriot, suntem dispuşi să le cumpărăm”, a scris Zelenski pe reţelele de socializare, într-un mesaj referitor la o întrevedere pe care a avut-o marţi în oraşul ucrainean Odesa cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Preşedintele ucrainean a susţinut că aliaţii ţării sale dispun de suficiente baterii Patriot pentru a acoperi nevoile defensive ale Ucrainei, iar acordul sau refuzul de a le oferi Kievului reprezintă „o decizie politică”.
UPDATE 18:18 Armata rusă din Ucraina a devenit extrem de dependentă de aprovizionarea cu muniție de artilerie din Coreea de Nord. În medie, Phenianul furnizează trupelor ruse jumătate din muniția necesară, dar unele unități depind 100% de muniția nord-coreeană scrie Reuters.
Conform sursei citate, una dintre unitățile de artilerie ale Rusiei au folosit într-o zi doar muniție nord-coreeană, în timp ce în alta au reprezentat 75% din totalul focurilor de armă. Vara trecută, o unitate din regiunea Zaporojie a raportat că a folosit 50% obuze nord-coreene în obuzierele sale D-20, în timp ce 100% din rachetele de 122 mm lansate erau de fabricație nord-coreeană.
Potrivit centrului de cercetare Open Source Centre (OSC), din septembrie 2023 până în martie 2025, Coreea de Nord a efectuat 64 de livrări de muniție către Rusia, transportând aproximativ 16 mii de containere.
UPDATE 16:41 Militarii ucraineni au recâștigat controlul asupra satului Dniproenerhia din regiunea Donețk, a anunțat comandantul grupului tactic „Ugledar”, general-locotenentul Serghei Naev.
Naev a precizat într-un comentariu pentru Ukrainska Pravda că localitatea a fost readusă sub control în urmă cu aproximativ două săptămâni.
În decursul acestor două luni, unitățile grupului au ucis aproximativ 9 500 de militari ai armatei ruse și au distrus 51 de tancuri, 166 de vehicule blindate de luptă, 819 unități de tehnică auto, printre care mașini blindate, jeepuri, motociclete etc. Aproximativ 70% din pierderile rușilor au fost cauzate de loviturile dronelor.
UPDATE 14:49 Zelenski l-a demis pe șeful administrației militare din Sumî, scrie Novaia Gazeta Europe, cu referire publicația Suspilne.
Reprezentantul guvernului Ucrainei în Rada Supremă, Taras Melniciuk, a declarat că guvernul a aprobat demiterea lui Artiuh, iar în locul său urmează să fie numit șeful Direcției Generale a Poliției Naționale din regiunea Luhansk, Oleh Grîgorov.
Pe 13 aprilie, trupele ruse au lansat un atac cu rachetă asupra orașului Sumî. Potrivit ultimelor informații, în urma atacului au murit 35 de persoane, iar alte 129 au fost rănite.
Primarul orașului Konotop, Artem Semenihin, a declarat că, în momentul atacului cu rachetă, în Sumî avea loc o ceremonie de decorare a militarilor. Potrivit acestuia, organele de drept din Ucraina încearcă să afle cine a organizat evenimentul în centrul orașului, cu participarea soldaților.
Anterior, șeful administrației militare din Sumî a recunoscut că, în ziua atacului cu rachetă, urma să aibă loc o ceremonie de decorare a militarilor. Potrivit oficialului, el nu a organizat acest eveniment, dar a fost invitat să participe. Artiuh nu a precizat dacă evenimentul a avut sau nu loc.
Potrivit agenției de știri de stat rusești, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova are fapte care confirmă că o altă „întâlnire” a liderilor militari ucraineni cu colegii lor occidentali a avut loc la instalația avariată din Sumî, afirmând că „dreptul internațional interzice amplasarea de instalații militare pe teritoriul civil”.
UPDATE 13:49 Rușii au lansat, dimineață, un atac cu obuze cu artilerie asupra orașului Konstantinovka din regiunea Donețk, raportează administrația militară a orașului. Un civil a fost rănit în urma bombardamentelor. Acesta a fost transportat la spital.
Tot în prima parte a zilei, forțele ruse au atacat orașul Slaviansk, tot din regiunea Donețk, cu șase drone de atac de tip Shahed. O persoană a fost rănită, informează șeful administrației militare a orașului, Vadim Liah.
UPDATE 10:28 Doi cetățeni chinezi capturați de ucraineni pe frontul de luptă, Wang Guangjun și Zhang Renbo, au declarat la o conferinţă de presă la Kiev că nu se așteptau să ajungă într-o zonă de conflict armat în Ucraina și că au fost ademeniţi la război prin înşelăciune, scrie Ukrainskaia Pravda.
Wang, cu ajutorul unui traducător, a povestit că avea un loc de muncă în China, dar „l-a pierdut în timpul pandemiei de coronavirus și căuta o nouă oportunitate”. Inițial, a discutat cu un recrutor rus despre un job ca terapeut pentru soldații răniți, iar apoi, potrivit declarațiilor sale, „a ajuns în armată și nu a mai avut de ales”.
Wang a ajuns la Moscova pe 5 februarie 2025, după care a urmat un instructaj de cinci zile și a așteptat, inclusiv în Rostov, să fie trimis pe front. A fost dus pe linia frontului pe 1 aprilie, iar pe 4 aprilie a fost implicat în lupte.
„Pe rețelele sociale chineze, în special pe TikTok, pot fi văzute videoclipuri cu oameni în uniformă. În China, este considerat prestigios să fii militar, dar nu toată lumea poate deveni soldat. De aceea, unii oameni încearcă să participe la conflicte armate în alte locuri”, a declarat Wang.
Zhang a spus că provenea dintr-o familie destul de înstărită din China și avea un loc de muncă ca pompier-salvator. Ar fi mers în Rusia inițial pentru a călători, iar apoi a decis „să facă niște bani”. Potrivit lui Zhang, rușii i-au oferit mai întâi un loc de muncă în construcții, iar apoi „lucrurile au luat o altă turnură, și în acel moment nu mai puteai face nimic”.
Pe 20 decembrie 2024, Zhang a ajuns la Moscova, de acolo a mers la Rostov, apoi în Donețk, aflat temporar sub ocupație, iar apoi „aproximativ o lună s-a mutat dintr-un buncăr în altul și a interacționat cu militari sub focuri de artilerie constante”. Pe 5 aprilie a fost luat prizonier.
„În China este promovată o atitudine prietenoasă față de Rusia. Poate că tocmai astfel de campanii de promovare (pe rețelele sociale chineze – n.r.) îi determină pe unii să participe la războiul împotriva Ucrainei (…) Înainte să vin în Ucraina, toată informația pe care o primeam (despre Ucraina – n.r.) era despre victoriile Rusiei – că Rusia a cucerit asta, cealaltă…”, a afirmat Zhang.
UPDATE 8:22 În noaptea de 15 aprilie, regiunea Kursk din Federația Rusă a fost atacată de drone. Câteva dintre s-au prăbușit în clădiri rezidențiale, provocând incendii, scrie hromadske cu referire la mai multe Telegram canale.
Potrivit sediului operațional al regiunii Kursk, o femeie în vârstă de 85 de ani ar fi murit în urma atacului cu drone, iar alte 9 persoane ar fi fost rănite. Ucraina este acuzată de atac.
Între timp, Ministerul rus al Apărării a raportat că ar fi doborât 115 drone: 109 în regiunea Kursk, 3 în regiunea Voronej, câte una peste în Moscova, Briansk și Oriol.
