LIVE TEXT Zelenski afirmă că o dronă ucraineană cu rază lungă de acțiune a efectuat cu succes un test de 3000 de kilometri. A 1118-a zi de război în Ucraina
UPDATE 22:15 Președintele Volodimir Zelenski a anunțat, în discursul său de seară din 17 martie, că o dronă ucraineană cu rază lungă de acțiune a finalizat cu succes testele, demonstrând capacitatea sa de a zbura 3000 de kilometri.
„Există vești bune despre dronele cu rază lungă de acțiune. Drona noastră a trecut un test de 3000 de kilometri”, a declarat Zelenski după o reuniune a Cartierului General al Comandantului Suprem, organul superior de comandă și control pentru forțele de apărare și securitate ale Ucrainei.
Kievul folosește drone cu rază lungă de acțiune pentru a lovi adânc în teritoriul rus, vizând infrastructura militară, cum ar fi aerodromurile, rafinăriile de petrol și centrele logistice, notează Kyiv Independent.
În timpul reuniunii, participanții au discutat și despre o nouă rachetă cu rază lungă de acțiune dezvoltată de Ucraina, Long Neptune.
„Putem spune că suntem mulțumiți de rezultatele loviturilor. Dar trebuie să producem mai multe rachete, mai multe drone, și vom discuta despre acest lucru cu partenerii noștri în această săptămână”, a declarat Zelenski.
UPDATE 22:10 Guvernatorul regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, a anunțat că, în jurul orei 19:00, armata rusă a atacat cu o dronă un locuitor din orașul Herson. Bărbatul de 56 de ani a fost grav rănit în urma exploziei. El a murit pe loc.
UPDATE 22:03 Europarlamentare română Diana Șoșoacă, președintă a partidului S.O.S. România, nu mai poate intra în Ucraina. Serviciul de Securitate de la Kiev a anunțat în seara zilei de luni, 17 martie, că i-a interzis accesul pe o perioadă de trei ani „șefei partidului pro-rus SOS România, Diana Iovanovici-Șoșoacă, care susține războiul Rusiei împotriva Ucrainei”.
UPDATE 19:38 Președintele Ucrainei Volodimir Zelesnki a anunțat că a avut luni, 17 martie, o întâlnire cu ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov și cu noul șef al Statului Major General Andrii Hnatov.
„Am discutat despre situația de pe linia frontului și în cooperare cu partenerii privind garanțiile de securitate pentru Ucraina. Am identificat sarcini-cheie.
Ministrul apărării trebuie să formeze imediat o echipă care va lucra cu partenerii la toate detaliile sistemului de securitate de care Ucraina are nevoie și va pune în aplicare deciziile luate la nivel militar și politic. Săptămâna aceasta, echipa trebuie să participe la o reuniune a reprezentanților militari la Londra.
Șeful Statului Major General ar trebui să accelereze formarea sistemului de corpuri în forțele noastre de apărare și să efectueze un audit al nevoilor actuale ale brigăzilor de luptă. Avem nevoie de sprijin maxim pentru brigăzi pentru a asigura stabilitatea pozițiilor noastre atât pe front, cât și în activitatea diplomatică”, a transmis Zelenski.
Liderul de la Kiev l-a numit duminică pe generalul-maior Andrii Hnatov în funcția de șef al Statului Major al Ucrainei, Kievul încercând să accelereze reforma armatei, a relatat Reuters.
Potrivit unui decret publicat pe site-ul președinției, generalul Hnatov, adjunct al șefului de stat major, îl va înlocui pe generalul-locotenent Anatolii Barhilevici.
Hnatov are 27 de ani de experiență militară, după ce a urcat în grad de la comandantul brigăzii de pușcași marini la conducerea trupelor din regiunea estică Donețk. Barhilevici va supraveghea acum standardele militare și va consolida disciplina în armată, a declarat ministrul Rustem Umerov.
Ucraina este în dezavantaj pe câmpul de luptă, trupele Kievului retrăgându-se din regiunea rusă Kursk și luptând sub o presiune tot mai mare în regiunea estică Donețk, unde trupele ruse avansează de luni de zile.
Analiștii militari estimează că aproximativ 880 000 de persoane servesc în prezent în forțele armate ucrainene.
UPDATE 17:05 Consiliul UE a aprobat alocarea a 3,5 miliarde de euro în cadrul Facilității de Creștere pentru Ucraina, anunță prim-ministrul ucrainean Denîs Șmîhal.
„Această resursă semnificativă va contribui la consolidarea rezilienței țării noastre. Vom utiliza fondurile pentru cheltuieli bugetare prioritare care sunt importante pentru oameni. Suntem recunoscători partenerilor noștri pentru sprijinul lor, care ne întărește și ne face să progresăm.
Așteptăm cu nerăbdare să primim fondurile cât mai curând posibil. Împreună vom asigura viitorul păcii și securității în Europa”, a declarat premierul Ucrainei.
UPDATE 15:37 Cu o planificare atentă și o pregătire pentru acțiuni decisive, desfășurarea de forțe europene de menținere a păcii în Ucraina este absolut posibilă – indiferent dacă Rusiei îi place sau nu. Declarația a fost făcută de Stefanie Babst, fostă șefă a personalului de planificare strategică a NATO, într-un interviu pentru Ukrinform.
„Identificarea declarației de misiune potrivite pentru o astfel de operațiune este primul pas important. Al doilea este atribuirea capacităților și forțelor militare. Dar, în general, cred că ar fi realizabil”, a spus Babst.
După ce a lucrat în structurile internaționale ale NATO timp de 22 de ani, Babst susține că planificarea unei astfel de operațiuni militare complexe este „extrem de solicitantă”. Forța trebuie să fie suficient de puternică și capabilă să descurajeze Rusia de la alte atacuri împotriva Ucrainei.
„Și trebuie să fie pregătită, dacă va fi nevoie, să lupte împotriva Rusiei”, a adăugat ea.
UPDATE 14:49 Germania a furnizat Ucrainei trei sisteme antiaeriene Gepard cu 10 000 de cartușe, 24 de vehicule de protecție împotriva minelor și alte ajutoare pentru apărare, scrie The Kyiv Independent.
Berlinul este cel mai mare donator militar al Ucrainei în Europa, al doilea după SUA în ceea ce privește asistența acordată în domeniul apărării.
Noua livrare a inclus 5 000 de proiectile de artilerie de 155 mm, 2 000 de proiectile de 122 mm, 8 000 de proiectile de mortier de 120 mm și muniție pentru tancurile Leopard 1 și sisteme de apărare aeriană IRIS-T.
Ucraina a primit, de asemenea, un nou sprijin în domeniul sistemelor fără pilot, inclusiv 50 de drone de recunoaștere Vector, 30 de drone de urmărire Gereon RCS și 30 de sisteme de detectare a dronelor.
UPDATE 12:26 Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, s-a opus pe 17 martie intențiilor UE de a acorda Ucrainei un ajutor suplimentar de 20 de miliarde de euro (22 de miliarde de dolari), măsură care se presupune că se află pe ordinea de zi a unei reuniuni care va avea loc la Bruxelles în cursul aceleiași zile, notează presa ucraineană.
„Nu vom fi implicați în asta. Nu vom permite ca banii contribuabililor maghiari să fie folosiți pentru a finanța livrări de arme către Ucraina”, a declarat Szijjarto pe Facebook, insistând în schimb că Budapesta sprijină negocierile de pace.
Liderii europeni au solicitat un sprijin sporit pentru Ucraina, deoarece măsurile luate de administrația Trump pun la îndoială angajamentul acesteia față de securitatea Kievului.
Președintele SUA, Donald Trump, a făcut presiuni pentru o soluționare rapidă a păcii, tăind temporar sprijinul militar și de informații pentru Ucraina, pentru a o împinge la masa negocierilor.
„Datorită președintelui Trump, speranța de pace nu a fost niciodată mai aproape în ultimii trei ani, motiv pentru care intenția Bruxelles-ului de a face imposibile negocierile de pace este inacceptabilă”, a declarat Szijjarto.
Discuțiile despre un posibil pachet de 20 de miliarde de euro au apărut pentru prima dată în februarie, însă asistența nu a fost inclusă în concluziile summitului UE de urgență din 6 martie.
UPDATE 12:00 În noaptea de 16 spre 17 martie, forțele ruse au lansat un atac cu 174 de drone de tip Shahed și drone imitatoare din următoarele direcții: Orel, Shatalovo, Kursk, Breansk, Primorsko-Akhtarsk (Federația Rusă), anunță autoritățile militare ucrainene.
„Până la ora 09:00, a fost confirmată doborârea a 90 de drone de tip Shahed și alte tipuri de drone în regiunile Harkiv, Poltava, Sumî, Cernihiv, Cherkasî, Kiev, Kirovohrad, Dnipro, Zaporojiea și Odesa. 70 de drone imitatoare inamice au fost doborâte”, susțin autoritățile militare ucrainene.
UPDATE 08:10 Pe 16 martie, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a discutat cu președintele american Donald Trump pentru prima dată de la preluarea celui de-al doilea mandat al său, discuția vizând „aspecte importante”, inclusiv războiul provocat de Rusia în Ucraina, scrie The Kyiv Independent.
În timpul conversației telefonice, Erdogan și-a exprimat sprijinul pentru eforturile lui Trump de a pune capăt războiului. El a subliniat că Turcia sprijină inițiativele lui Trump și și-a exprimat speranța pentru un rezultat pozitiv.
Turcia s-a poziționat ca un potențial mediator în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, aflat acum în al patrulea an, prin menținerea legăturilor diplomatice și economice cu ambele națiuni, susținând în același timp suveranitatea Ucrainei.
Valorificându-și poziția strategică și influența în regiunea Mării Negre, Turcia a facilitat negocierile, exporturile de cereale și și-a exprimat dorința de a participa la monitorizarea încetării focului.
La sfârșitul lunii februarie, Turcia și-a arătat deschiderea pentru desfășurarea de trupe în Ucraina ca parte a unei potențiale forțe de menținere a păcii. Surse familiarizate cu acest subiect au declarat pentru Bloomberg că Erdogan a ridicat problema în cadrul unor întâlniri separate cu președintele Volodimir Zelenski și cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, în timpul vizitelor la Ankara la începutul aceleiași luni.
În timp ce Moscova s-a opus în mod deschis prezenței trupelor NATO în Ucraina, Rusia nu a oferit încă un răspuns clar la propunerea Turciei.
