Ungaria şi Slovacia intenţionează să limiteze furnizarea de energie Ucrainei dacă aceasta nu deblochează livrările de petrol Lukoil. Război în Ucraina, ziua 891
UPDATE 21:01 Ungaria şi Slovacia examinează ideea de a restricţiona sau chiar de a suspenda furnizarea de electricitate către Ucraina dacă aceasta nu deblochează transportul petrolului livrat de compania rusă Lukoil prin conducta Drujba, a relatat vineri postul public ungar de televiziune M1, făcând referire la discuţii între Budapesta şi Bratislava, transmite agenţia MTI scrie G4Media.
Experţi solicitaţi de acest post să comenteze o asemenea măsură au apreciat că ea este „teoretic” posibilă, dar numai dacă este luată în coordonare de Ungaria şi Slovacia. Unul dintre aceştia, Oliver Hortay, cercetător la Centrul Szazadveg, a amintit că Ucraina, în urma atacurilor ruse intense asupra infrastructurii sale energetice, este puternic dependentă de energia electrică din import.
Energia primită prin Ungaria „a depăşit de multe ori 40-42% din cererea internă a Ucrainei”, prin urmare „tăierea unei livrări atât de mari ar afecta serios aprovizionarea Ucrainei” cu electricitate, a estimat expertul citat.
UPDATE 18:48 Planul din șase puncte al Chinei pentru pace în războiul început de Rusia în Ucraina are sprijinul a 110 țări, a declarat un oficial de la Beijing pe 2 august, scrie Kyiv Independent.
China se declară oficial o parte neutră în războiul pe scară largă al Rusiei din Ucraina și a negat acordarea unui ajutor letal ambelor părți, dar Beijingul și Moscova continuă să dezvolte legături mai strânse, cel mai recent, președintele rus Vladimir Putin vizitându-l pe omologul său Xi Jinping în mai.
Planul din șase puncte prevede:
- Neescaladare sau provocări de ambele părți.
- O conferință internațională de pace acceptată atât de Rusia, cât și de Ucraina și care include „discuții corecte” asupra tuturor planurilor de pace.
- O creștere a asistenței umanitare pentru „prevenirea unei crize umanitare la scară mai mare”, precum și un schimb de prizonieri și niciun atac asupra civililor.
- Trebuie depuse toate eforturile posibile pentru „prevenirea proliferării nucleare și evitarea crizei nucleare”.
- Atacurile asupra centralelor nucleare și a altor instalații nucleare pașnice „trebuie să se opună”.
- Cooperarea internațională consolidată în mai multe probleme pentru a „proteja stabilitatea lanțurilor industriale și de aprovizionare globale”.
UPDATE 17:05 Ucraina se așteaptă ca încă 400 000 de persoane să părăsească țara în 2024 și 300 000 în 2025, potrivit raportului privind inflația, al Băncii Naționale a Ucrainei (BNU) publicat la 1 august, citat de Kyiv Independent.
BNU estimează că numărul noilor emigranți din Ucraina va crește în comparație cu previziunile sale anterioare din raportul din aprilie.
Peste 6 milioane de ucraineni rămân în străinătate după ce au fugit din țară ca urmare a invaziei Rusiei, adâncind provocările economice și demografice ale țării, relatează presa ucraineană.
Potrivit raportului BNU, principalul motiv din spatele creșterii preconizate a emigrației este situația energetică dificilă și nesiguranța asociată cu privire la iarna viitoare, precum și stabilizarea lentă a proceselor economice din cauza riscurilor de siguranță.
UPDATE 13:40 Ucraina a returnat trupurile a 250 de apărători căzuți la datorie pe teritoriul aflat sub controlul său ca urmare a măsurilor de repatriere.
Acest lucru a fost raportat de Comandamentul de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război, informează Hromadske.
Corpurile apărătorilor căzuți au fost returnate din direcțiile Luhansk, Bakhmut, Maryinka, Avdiivka, Kherson, Zaporizhzhia, precum și din Mariupol, Horlivka și din morgile din Rusia.
Cadavrele și rămășițele repatriate vor fi transportate la instituțiile de stat desemnate. Oficialii de aplicare a legii și experții criminaliști vor identifica victimele. După aceea, trupurile apărătorilor vor fi predate familiilor acestora pentru o înmormântare decentă.
Conform presei ucrainene, transferul trupurilor soldaților căzuți la datorie se efectuează în conformitate cu Convențiile de la Geneva.
UPDATE 09:25 Pe 1 august, la ora 23:05, forțele de ocupație ruse au lansat o bombă aeriană FAB-500 asupra orașului Selydove, regiunea Donețk. Acest lucru a fost raportat de Administrația Militară a orașului Selydove, conform presei ucrainene.
Ca urmare a atacului, o femeie în vârstă a fost rănită. Aceasta a primit îngrijiri medicale, refuzând să fie spitalizată.
Potrivit presei locale, șase clădiri rezidențiale private și linii electrice au fost avariate.
UPDATE 09:00 În timpul zilei de 1 august, armata rusă au lovit regiunea Zaporizhzhia de 448 de ori, astfel, 17 așezări au fost bombardate. Acest lucru a fost raportat pe canalul oficial Telegram al șefului Administrației Militare Regionale Zaporizhzhia, Ivan Fedorov, potrivit presei ucrainene.
Invadatorii au lansat cinci lovituri aeriene asupra orașelor Lobkove, Piatykhatky și Malynivka. Novoandriivka și Robotyne au fost, de asemenea, bombardate de cinci ori cu MLRS.
„244 de drone au atacat Bilenke, Huliaipole, Novoandriivka, Robotyne, Mala Tokmachka, Levadne, Malynivka și Huliaipilske”, a spus Fedorov, citat de Novosti Donbasa.
Ulterior, rușii au lansat 194 de atacuri de artilerie, după care au existat 15 rapoarte de distrugere a locuințelor. Civilii nu au fost răniți.
Anterior a devenit cunoscut faptul că mai multe explozii au fost auzite în noaptea de 1 spre 2 august în Crimeea ocupată.
08:24 Un schimb istoric de prizonieri a avut loc la 1 august. Rusia și mai multe țări occidentale schimbând un total de 24 de deținuți, „cea mai mare astfel de mișcare în aproape 15 ani”, menționează presa ucraineană.
Printre cei eliberați de Rusia se numără activiști, jurnaliști și lideri ai opoziției, în special reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich și câștigătorul premiului Pulitzer Vladimir Kara-Murza.
Cei pe care Rusia i-a cerut în schimb sunt în mare parte din spioni, asasini și infractori cibernetici, scrie Kyiv Independent.
Vadim Krasikov
Vadim Krasikov este închis în Germania din 2021, după ce a fost condamnat la închisoare pe viață pentru uciderea în 2019 a lui Zelimkhan „Tornike” Khangoshvili.
Khangoshvili a fost un cetățean georgian de origine cecenă care a luptat împotriva forțelor ruse în Cecenia, înainte de a solicita azil în Germania.
Tribunalul german care l-a condamnat pe Krasikov a declarat că acesta a acționat la ordinul Kremlinului și că i s-a eliberat un pașaport fals pentru a călători la Berlin, scrie presa ucraineană.
Acolo l-a împușcat pe Khangoshvili de mai multe ori din spate cu un pistol silențios, iar martorii l-au văzut ulterior aruncând o bicicletă, o armă și o perucă în râul Spree.
Kremlinul a negat acuzațiile.
În februarie, s-a afirmat că liderul opoziției ruse, Alexei Navalnîi, a fost ucis în închisoare pentru a împiedica schimbul său cu Krasikov, relatează Kyiv Independent.
Teoria – care nu a fost susținută de dovezi concrete – a fost prezentată de președinta Fundației Anticorupție, Maria Pevchikh, care a spus că propunerea i-a fost transmisă lui Putin de oligarhul rus Roman Abramovici.
Lui Putin i s-a spus că schimbarea lui Navalnîi era singura modalitate de a asigura întoarcerea lui Krasikov și, realizând că Occidentul era deschis la schimbul asasinului, liderul de la Kremlin l-a ucis pe Navalnîi pentru a lua în considerare schimbarea lui Krasikov cu altcineva, potrivit lui Pevchikh.
Putin a declarat într-un interviu din 8 februarie cu comentatorul politic american Tucker Carlson că SUA ar putea cere aliaților lor să-l schimbe pe Gershkovich cu un „patriot” care ispășește o condamnare pe viață pentru „lichidarea unui bandit”.
La 1 august, consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a confirmat că Alexei Navalnîi urma să participe la schimbul de prizonieri înainte de a muri în închisoare pe 16 februarie în circumstanțe suspecte.
„Kremlinul a făcut anterior un atentat la viața lui Navalnîi, otrăvindu-l pe liderul opoziției cu agentul neurotoxic Noviciok în 2020, fapt care sugerează că Kremlinul a fost investit în uciderea politicianului”, declară Kyiv Independent.
Artema Dultsev și Anna Dultseva
Ludwig Gisch și Maria Mayer sunt un cuplu argentinian care trăiește fericit în Slovenia cu cei doi copii ai lor din 2017.
El a condus o companie IT de pornire, iar ea a condus o galerie de artă online.
Doar că totul era un paravan – cuplul era de fapt spionii ruși sub acoperire Artem Dultsev și Anna Dultseva.
Ei au fost arestați în 2022, iar pe 31 iulie 2024, cu doar o zi înainte de schimbul de prizonieri, au pledat vinovați de spionaj și falsificare de documente.
Ambii au fost condamnați la 19 luni de închisoare și apoi eliberați la timp, li s-a ordonat să părăsească țara, totul la timp pentru a face parte din schimbul de prizonieri.
De la arestarea lor, copiii cuplului au continuat să frecventeze o școală internațională din Ljubljana și ce se va întâmpla cu ei nu se știe în prezent. Potrivit mai multor instituții media, copiii și-au însoțit părinții în Rusia.
Mikhail Mikushin
Mikhail Mikushin a fost reținut în orașul norvegian Tromso în octombrie 2022.
La momentul arestării sale, el se numea Jose Assis Giammaria, un cetățean brazilian care lucra ca lector invitat la Universitatea Arctică din Norvegia.
O investigație a The Insider și Bellingcat, publicată la scurt timp după arestarea sa, a concluzionat că Mikushin era un „ofițer GRU (agenția de informații militare a Rusiei) prost deghizat”. Mai mult de un an mai târziu, în decembrie 2023, autoritățile norvegiene au anunțat că și-a mărturisit în sfârșit adevăratul nume rusesc.
Pavel Rubtsov
Pavel Rubtsov sa născut la Moscova și sa mutat în Spania ca un copil.
El a fost arestat în Polonia, lângă granița cu Ucraina, la doar câteva zile după începerea invaziei pe scară largă a Rusiei, când s-a identificat ca fiind Pablo González, un jurnalist spaniol.
Autoritățile poloneze l-au acuzat că a spionat și că și-a folosit acreditările jurnalistice ca acoperire. Vocea Americii (VoA) a raportat la acea vreme că el a fost „identificat ca agent al Direcției Principale de Informații a Statului Major General al Federației Ruse (GRU)”.
„El a desfășurat activități pentru Rusia folosindu-se de statutul său jurnalistic. Drept urmare, el a putut circula liber în Europa și în lume, inclusiv în zonele afectate de conflicte armate și în zonele de tensiune politică”, au declarat autoritățile poloneze.
Ei au mai spus că, în timpul petrecut în Polonia, el „a obținut informații a căror utilizare de către serviciile secrete ruse ar putea avea un impact negativ direct asupra securității și apărării interne și externe a țării noastre” și se îndrepta spre Ucraina pentru a-și „continua activitățile”.
Rubtsov a negat acuzațiile.
Roman Seleznev
Roman Seleznev a fost arestat în 2014 și acuzat de hacking în bazele de date ale comercianților cu amănuntul din SUA pentru a fura datele cardurilor de credit.
El a fost pus sub acuzare în 2011, dar a fost arestat doar când a plecat într-o vacanță în Maldive în 2014.
O percheziție a laptopului său a dezvăluit că avea 1,7 milioane de numere de carduri de credit furate, a declarat Departamentul de Justiție al SUA.
Acesta a adăugat că a obținut un profit de cel puțin 2 milioane de dolari din vânzarea datelor.
Roman Seleznev este fiul lui Valeri Seleznev, un vechi membru al parlamentului rus.
Vladislav Klyushin
Vladislav Klyushin a fost condamnat de un tribunal american în februarie 2023 pentru că a câștigat milioane de dolari folosind informații piratate pentru a efectua tranzacții privilegiate.
El a fost arestat în Elveția în 2021 înainte de a fi extrădat în SUA.
„Juriul l-a văzut pe domnul Klyushin exact ceea ce este – un criminal cibernetic și un înșelător”, a declarat procurorul după ce a fost condamnat.
Vadim Konoshchenko
Vadim Konoshchenko a fost reținut în Estonia de mai multe ori în timp ce încerca să introducă ilegal arme și tehnologie americană în Rusia.
După ce a fost pus sub acuzare în decembrie 2022, el a fost în cele din urmă extrădat în SUA în iulie 2023 sub suspiciunea de contrabandă și încălcări ale sancțiunilor.
