Ungaria și Slovacia cer medierea UE, după ce Ucraina a blocat exporturile de petrol ale Lukoil efectuate prin conductele de pe teritoriul ucrainean către Ungaria şi Slovacia. Război în Ucraina, ziua 880
UPDATE 21:50 Ungaria şi Slovacia au cerut Comisiei Europene să medieze o procedură de consultare cu Ucraina, după ce aceasta a plasat compania petrolieră rusă Lukoil pe lista de sancţiuni şi a blocat exporturile de petrol efectuate de această companie prin conductele de pe teritoriul ucrainean către Ungaria şi Slovacia, transmite Reuters.
„Am discutat ieri cu ministrul ucrainean de externe, care a spus că ei permit integral tranzitul petrolului, dar acest lucru nu este adevărat”, a declarat presei la Bruxelles ministrul ungar de externe Peter Szijjarto.
Acesta şi-a manifestat mirarea faţă de măsura Kievului de a bloca aprovizionarea Ungariei cu petrol al companiei Lukoil, deşi 42% din electricitatea importată de Ucraina luna trecută a fost furnizată de Ungaria.
O reacţie asemănătoare a avut premierul slovac Robert Fico, a cărui ţară de asemenea furnizează Ucrainei electricitate, de care Kievul are mare nevoie după ce Rusia a distrus în bombardamente o mare parte din sistemul energetic ucrainean. Potrivit lui Fico, oprirea de către Ucraina a tranzitului petrolului furnizat Slovaciei de Lukoil este cu atât mai mult de neînţeles în condiţiile în care Slovacia livrează Ucrainei motorină din petrolul pe care-l rafinează.
Ungaria şi Slovacia au iniţiat acum o procedură de consultare cu Comisia Europeană.
„Comisia are trei zile să răspundă cererii noastre, după care vom aduce chestiunea în faţa instanţei”, a indicat ministrul Szijjarto.
Dacă procedura de consultare nu dă rezultate, Ungaria şi Slovacia vor sesiza o instanţă internaţională, urmând să decidă care va fi aceasta, a adăugat ministrul ungar.
UPDATE 17:50 Ritualul funerar al Irinei Farion a avut loc la ora 14:00, în Biserica Garnizoanei Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Lviv, potrivit presei ucrainene.
Hromadske scrie că mii de oameni au mers să-și ia rămas bun de la Farion. Nu toată lumea a reușit să intre în biserică, mulți dintre ei rămânând să aștepte afară.
După ce și-au luat rămas bun în biserică, sicriul cu trupul Irinei Farion a fost adus în Piața Rinok.
În apropierea Consiliului Local Lviv, sicriul Irine Farion a fost întâmpinat de deputați ai consiliului orășenesc, oficiali, dar și de primarul orașului Lviv, Andriy Sadovyi.
Pe 19 iulie, Irina Farion, fostă deputată ucraineană, lingvistă și membră a asociației panucrainene „Svoboda”, a fost împușcată pe o strada din Lviv, unde acesta locuia. Potrivit presei ucrainene, un necunoscut a împușcat-o în tâmplă.
Irina Farion a fost imediat spitalizată, însă medicii nu au putut-o salva, aceasta decedând în urma rănilor grave, cauzate de glonț, la vârsta de 60 de ani.
În prezent, cazul este investigat în temeiul părții 1 a art. 115 din Codul penal al Ucrainei – crimă premeditată, scrie presa ucraineană.
Sancțiunea articolului prevede până la 15 ani de închisoare. Ca versiuni probabile ale crimei, anchetatorii iau în considerare activitățile sociale și politice ale lui Farion, potrivit presei ucrainene.
Totodată, vecinii Irinei Farion au declarat că timp de câteva săptămâni ar fi văzut un tânăr suspect stând pe o bancă lângă casa ei de dimineața până seara.
Potrivit Hromadske, ministrul de externe, Ihor Klymenko, a declarat că nu se știe încă nimic despre atacator.
UPDATE 16:29 În câmpurile agricole din regiunea Donețk, 740 de hectare de grâu au fost distruse în urma incendiilor provocate de bombardamentele armatei ruse. Acest lucru a fost raportat de directorul adjunct al Departamentului Complexului Agro-Industrial și Resurse Funciare din Donețk, Elena Rybakova, scrie Ukrinform.
Ea a subliniat că, ca urmare a căldurii și bombardamentelor intense rusești, problema siguranței la incendiu în câmpurile din regiunea Donețk este foarte acută.
Potrivit oficialei, de la începutul anului au izbucnit 46 de incendii pe terenurile agricole, dintre care nouă incendii în construcții agricole (7 din cauza muniției ruse), un incendiu într-o zonă de depozitare a fânului, fiind distruse 316 tone, 28 incendii în câmpurile de cereale (26 din cauza muniției ruse), opt incendii de miriște. Cel mai mare număr de incendii a avut loc pe teritoriul comunității Ilyinovsk. De asemenea, această comunitate reprezintă mai mult de jumătate din grâul distrus de incendiu – adică 440 de hectare.
UPDATE 13:57 În următoarele două luni, alte 100 de mii de obuze de artilerie vor fi livrate Ucrainei ca parte a inițiativei cehe de achiziție de muniție, scrie Hromadske.
În prezent 18 țări s-au alăturat inițiativei, 15 dintre ele și-au îndeplinit deja promisiunile și au adus contribuții financiare la inițiativă. Sursa citată scrie că acești bani vor fi suficienți pentru a livra Ucrainei 500 de mii de obuze până la sfârșitul anului.
Republica Cehă caută acum fonduri suplimentare pentru a se asigura că această inițiativă va continua să funcționeze în 2025.
UPDATE 11:12 O rafinărie de petrol din orașul rus Tuapse, de pe coasta Mării Negre a luat foc după ce peste 75 de drone au vizat mai multe regiuni rusești peste noaptea de 22 iulie, au declarat autoritățile locale. Atacurile împotriva rafinăriei au fost efectuate de serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR), a confirmat o sursă pentru Kyiv Independent.
Canalele ruse Telegram au susținut că atacul a provocat și un incendiu în apropierea bazei aeriene Morozovsk din regiunea Rostov. Ministerul rus al Apărării a susținut că forțele sale au interceptat opt drone deasupra regiunii Krasnodar, 47 de drone peste regiunea Rostov, câte una în regiunile Belgorod, Voronezh și Smolensk și 17 peste Mările Negre și Azov.
Cele opt drone care vizează regiunea Krasnodar au fost doborâte în jurul orașului Tuapse între 3:17 și 4:20, ora locală, a susținut oficialul local Sergey Boyko, spunând că nu au fost victime sau pagube.
În timpul unui al doilea val de atacuri mai târziu, în cursul dimineții, resturi de dronă au căzut pe teritoriul rafinăriei de petrol Tuapse, care au dus la mai multe pagube și un incendiu.
UPDATE 9:04 Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a declarat că respectă decizia „dificilă, dar puternică” a actualului președinte american Joe Biden, după acesta a anunțat că nu va candida la alegerile prezidențiale din SUA.
Liderul ucrainean a subliniat că în timpul președinției sale, Biden a luat o serie de decizii care „vor fi amintite ca pași îndrăzneți ca răspuns la vremuri dificile. Vom fi întotdeauna recunoscători pentru conducerea președintelui Biden. El ne-a susținut țara în cel mai dramatic moment din istorie, ne-a ajutat să prevenim ocuparea țării noastre de către Putin și continuă să ne sprijine pe parcursul acestui război teribil”, a scris Zelenski.
El și-a exprimat, de asemenea, speranța că conducerea SUA „va împiedica răul rusesc să obțină succesul sau rezultatele agresiunii sale”.
7:58 Trupele ucrainene de pe linia frontului nu dispun de provizii cheie, în special muniție și drone, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Lipsa de muniții a fost de multă vreme o problemă continuă în Ucraina, în special în prima jumătate a anului 2024. În lunile de iarnă, Forțele Armate ale Ucrainei au suferit o lipsă critică de obuze de artilerie, în mare parte din cauza întârzierii ajutorului militar al SUA, scrie Kyiv Independent.
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sirskîi a vizitat brigăzile din prima linie și a raportat despre lipsa proviziilor militare, a spus Zelenski.
Raportul vine la câteva zile după ce Ministerul Apărării ucrainean a anunțat că va returna „o cantitate semnificativă” de muniție desemnată anterior ca fiind expirată, pe linia frontului.
„Este foarte important să ne asigurăm că, în toate direcțiile cheie, avem mijloacele pentru a provoca pierderi maxime inamicului”, adaugă președintele ucrainean.
