Statul Major General a confirmat pierderea unui avion de vânătoare F-16. Pilotul Alexei Mes a decedat. Război în Ucraina, ziua 918
UPDATE 21:55 Pe 26 august, un avion de vânătoare F-16 s-a prăbușit în timpul respingerii unui atac cu rachete rusești. Pilotul Alexei Mes a decedat. Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat despre accidentul cu F-16 și moartea pilotului, iar joi, 29 august, a avut loc înmormântarea acestuia, relatează Hromadske.
Anterior, Statul Major a declarat că, în timpul luptei aeriene, avioanele F-16 și-au demonstrat eficiența, doborând patru rachete de croazieră. Cu toate acestea, în timpul atacului asupra unei noi ținte, legătura cu unul dintre avioane a fost pierdută. Ulterior, s-a descoperit că avionul s-a prăbușit, iar pilotul a murit.
O comisie specială a Ministerului Apărării investighează cauzele accidentului în zona prăbușirii avionului. Presa din Ucraina a relatat că Alexei Mes a fost unul dintre primii care a urmat pregătirea pe avioanele F-16.
În comunicatul Statului Major General nu era menționat numele pilotului decedat. Apoi, printr-un ordin al comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, acestuia i-a fost acordat post-mortem gradul de colonel.
Pilotul a fost înmormântat pe 29 august. Două avioane de vânătoare MiG-29 i-au adus un omagiu. Prieteni de luptă ai lui Alexei au zburat deasupra cortegiului funerar.
„Alexei Mes a fost un luptător puternic și devotat, un pilot de clasă înaltă, un lider pe pământ și în aer, un prieten bun, un fiu iubitor, tată, soț și patriot al țării sale,” au declarat Forțele Aeriene.
UPDATE 21:06 Circa 76% dintre ucraineni consideră că toți rușii, nu doar Kremlinul, sunt responsabili pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, conform unui sondaj realizat de Fundația Inițiative Democratice Ilko Kucheriv, publicat pe 29 august, citat de The Kyiv Independent.
După 10 ani de război cu Rusia și mai bine de doi ani și jumătate de la începutul invaziei la scară largă, respondenții au fost întrebați dacă sunt de acord cu afirmația „toți rușii sunt responsabili pentru agresiunea împotriva Ucrainei”.
Circa 76% dintre respondenți au spus că sunt de acord cu afirmația, în timp ce 20% au declarat că nu sunt de acord, iar 4% au spus că nu au o poziție clară.
Totodată, 65% au fost de acord că populația rusă încurajează conducerea Rusiei să continue războiul împotriva Ucrainei.
Sondajul a fost realizat împreună cu Centrul Razumkov în perioada 8-15 august, și a cuprins 2 017 respondenți cu vârsta de peste 18 ani din toate regiunile Ucrainei, cu excepția teritoriilor aflate sub ocupație rusă.
Un sondaj publicat în februarie de organizația independentă de sondaje din Rusia, Centrul Levada, a arătat că 77% dintre ruși susțin războiul la scară largă împotriva Ucrainei. Un sondaj similar, publicat în noiembrie 2023, a relevat că 75% dintre respondenți sprijină războiul.
UPDATE 18:55 Președintele rus Vladimir Putin va vizita Mongolia săptămâna viitoare, a anunțat Kremlinul joi, 29 august, potrivit The Moscow Times. Plecarea în Mongolia va fi prima sa vizită într-o țară care are obligația legală de a-l aresta și de a-l preda Curții Penale Internaționale (CPI) de la Haga.
În martie 2023, CPI a emis un mandat de arestare pentru Putin, acuzând Moscova de deportarea ilegală a copiilor ucraineni în contextul invaziei sale în curs. Mongolia este semnatară a Statutului de la Roma, tratatul care reglementează activitatea CPI, ceea ce o face, din punct de vedere tehnic, obligată să respecte cerințele Curții, puctează sursa citată.
Potrivit Kremlinului, Putin va vizita Mongolia la invitația președintelui Ukhnaagiin Khürelsükh, „pentru a comemora victoria sovieto-mongolă din 1939 împotriva Japoniei în Bătălia de la Khalkhin Gol”.
„Șefii de stat vor discuta perspectivele dezvoltării ulterioare a parteneriatului strategic cuprinzător dintre Rusia și Mongolia”, a declarat Kremlinul într-un comunicat.
De la începutul invaziei Kremlinului în Ucraina, Mongolia a adoptat o poziție „neutră” în ceea ce privește războiul, făcând „puțin probabil ca Ulaanbaatar să-l aresteze pe Putin”, subliniază The Moscow Times.
O situație similară a avut loc în 2023t, când Africa de Sud, și ea semnatară a Statutului de la Roma, a solicitat o excepție pentru a-i permite liderului rus să participe la un summit BRICS. În cele din urmă, Putin a ales să nu participe la eveniment.
La începutul acestei săptămâni, Rusia și Mongolia au desfășurat exerciții militare comune, numite Selenga-2024.
UPDATE 15:39 Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a cerut, pe 29 august, partenerilor străini să nu amâne și să furnizeze Ucrainei sistemele de apărare aeriană Patriot, scrie Kyiv Independent.
„S-au făcut progrese bune și au fost făcute anunțuri, dar din nou, unele sisteme Patriot au fost anunțate și nu au fost încă livrate”, a declarat Kuleba jurnaliştilor înaintea reuniunii ministeriale a Uniunii Europene la Bruxelles.
Ucraina a primit cel puțin trei sisteme Patriot din Germania și unul din SUA. Alte state, precum Țările de Jos și Spania, au livrat lansatoare sau rachete individuale.
SUA, România și Țările de Jos s-au angajat în iunie să livreze câte un sistem suplimentar, dar până acum nu a fost făcut niciun anunț cu privire la sosirea lor.
„Unii se plâng de birocrație. Unii susțin că există momente interne delicate în politica lor. Plătim toate aceste întârzieri cu pagube și pierderi de vieți omenești”, a spus Kuleba.
Sursa citată scrie că sistemele Patriot au jucat un rol crucial în protejarea cerului ucrainean. Acestea sunt capabile să doboare chiar și cele mai avansate rachete balistice, cum ar fi Kinzhal.
Patriot nu sunt singurele sisteme occidentale care cuprind scutul ceresc al Ucrainei. Kievul a primit, de asemenea, sisteme IRIS-T, NASAMS, Hawk și SAMP/T.
UPDATE 13:46 Țările de Jos permit Ucrainei să folosească avioanele de luptă F-16 transferate armatei ucrainene pe teritoriul Rusiei, a declarat comandantul Forțelor Armate ale Țărilor de Jos, Onno Eichelsheim, scrie Hromadske cu referire la NOS.
Oficialul olandez nu a impus nicio restricție privind utilizarea aeronavelor furnizate în cadrul respectării legilor războiului. În plus, Eichelsheim și-a exprimat admirația pentru ofensiva Forțelor de Apărare din regiunea Kursk, numind această operațiune „strălucitoare”.
El a spus, de asemenea, că nu vede nicio problemă ca Ucraina să folosească arme olandeze în astfel de acțiuni ofensive și a subliniat că „Ucraina poate folosi resursele pe care le furnizăm după bunul plac, sub rezerva dreptului umanitar al războiului”.
UPDATE 11:03 Atacurile armatei ruse în Ucraina au ucis cinci civili și au rănit cel puțin 43 în ultimele 24 de ore, au informat autoritățile regionale, scrie Kyiv Independent.
Apărarea aeriană ucraineană a doborât 60 din cele 74 de drone de atac „kamikaze” lansate de Rusia peste noapte, în timp ce alte 14 au căzut sau s-au pierdut pe teritoriul ucrainean, au informat Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Ucraina a doborât, de asemenea, două dintre cele trei rachete aeriene ghidate rusești Kh-59/69 lansate în atac, potrivit Forțelor Aeriene.
Aproximativ 15 drone au fost doborâte în timpul unui atac asupra Kievului. Acesta a fost cel de-al treilea atac aerian de amploare asupra capitalei săptămâna aceasta.
UPDATE 10:10 Rusia se confruntă cu o „luptă dificilă” pentru reluarea teritoriului pierdut în incursiunea Ucrainei de la Kursk, a declarat directorul adjunct al Agenției Centrale de Informații (CIA) a SUA, David Cohen, pe 28 august, scrie Reuters.
„Putem fi siguri că președintele rus Vladimir Putin va organiza o contraofensivă pentru a încerca să revendice acel teritoriu”, a declarat el la o conferință a industriei de securitate națională din Maryland.
Pe măsură ce incursiunea Kievului în regiunea Kursk a intrat în a patra săptămână, Ucraina deține controlul asupra a 1294 de kilometri pătrați și a 100 de așezări, inclusiv orașul Sudzha, a declarat comandantul șef Oleksandr Sîrskii pe 27 august.
„Cred că așteptările noastre sunt că aceasta va fi o luptă dificilă pentru ruși”, a spus Cohen.
8:12 Resturile de la dronele rusești interceptate de armata ucraineană au avariat mai multe clădiri din Kiev, a informat primarul capitalei Ucrainei, Vitali Klitschko.
Mai multe explozii au putut fi auzite la Kiev și în regiunea Kievului pe fondul unei alerte de raid aerian. Apărarea aeriană a fost activă în cea mai mare parte din centrul și nordul Ucrainei.
Resturile de drone au căzut în cel puțin trei cartiere ale capitalei, provocând un incendiu în una dintre zonele afectate.
În cartierul Holosiivskîi, resturi de drone au deteriorat ușile și ferestrele unuia dintre apartamente. Nu au fost înregistrate victime, potrivit primarului.
Trei persoane au fost rănite în urma atacului din regiunea Kiev, a declarat poliția într-un comunicat. Unul dintre cei răniți a fost rănit când o dronă doborâtă a căzut pe un drum, distrugând o mașină, a informat primarul Kievului, Vitali Klitschko.
Kievul rămâne o țintă frecventă a atacurilor rusești. Pe 26 august, Rusia a lansat un atac masiv cu rachete și drone împotriva Ucrainei, ucigând șapte persoane, rănind aproape 50 și vizând infrastructura energetică a țării.
