Rusia începe prima campanie de recrutare din 2025. Moscova vrea să cheme sub arme 160 de mii de tineri. Război în Ucraina, ziua 1132
UPDATE 22:05 Rusia îşi va lansa campania de recrutare militară de primăvară care va viza 160 000 de tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, potrivit unui decret semnat luni, 31 martie, de preşedintele Vladimir Putin, o cifră în creştere faţă de cei doi ani anteriori, relatează HotNews.ro.
Totuși, armata asigură că noii recruţi nu vor fi trimişi în Ucraina, ţară pe care forţele ruse o atacă din februarie 2022.
Campania de recrutare este organizată de două ori pe an, primăvara şi toamna. Ea va începe marţi, 1 aprilie, potrivit decretului semnat de Vladimir Putin şi publicat luni. Potrivit acestui text, 160 000 de cetăţeni ruşi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani vor fi chemaţi să servească sub arme între 1 aprilie şi 15 iulie anul curent.
Campania de primăvară s-a referit 150 000 de persoane în 2024 şi la 147 000 în 2023, a menţionat agenţia de stat Tass. „Noua campanie de recrutare nu are nicio legătură cu operaţiunea militară specială din Ucraina”, a asigurat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, folosind eufemismul impus pentru a desemna asaltul împotriva respectivei ţări.
Un înalt responsabil al Statului Major General, viceamiralul Vladimir Ţimlianski, a afirmat că recruţii nu vor fi trimişi în regiunile ucrainene în care luptă armata rusă. Ei nici nu vor participa la „misiunile operaţiunii speciale”, a asigurat el, potrivit comunicatului.
În 2023, Rusia a adoptat o lege care ridică limita de vârstă pentru recrutare de la 27 la 30 de ani. Invazia din Ucraina a determinat autorităţile ruse să decreteze mobilizarea a peste 300.000 de oameni în toamna lui 2022. Foarte mulţi ruşi au părăsit atunci ţara de teamă să nu fie mobilizaţi.
În ultimele săptămâni, preşedintele american Donald Trump a propus o încetare a focului, pe care Kiev a acceptat-o sub presiunea Washingtonului. Dar Vladimir Putin a închis uşa unui armistiţiu necondiţionat şi imediat, acceptând doar un moratoriu foarte limitat şi fără efect real asupra luptelor, adaugă AFP.
Rusia, care deţine avantajul pe câmpul de luptă în pofida pierderilor umane foarte importante, este acuzată că vrea să tragă de timp pentru a profita de poziţia sa şi a cuceri şi mai mult teritoriu.
UPDATE 19:40 Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, vrea ca președintele american Donald Trump să exercite o influență sporită asupra omologului său rus Vladimir Putin, relatează luni, 31 martie, HotNews.ro.
„Cred că Statele Unite au de asemenea rolul de a pune o presiune mai mare asupra Rusiei pentru a opri acest război”, a afirmat fosta șefă a guvernului estonian la o reuniune cu mai mulți miniștri de externe europeni, la Madrid, consacrată războiului din Ucraina și eforturilor președintelui SUA în vederea instaurării păcii.
Rusia trebuie să accepte o încetare a focului în războiul din Ucraina și să facă un pas înainte, care ar putea consta, de exemplu, în repatrierea copiilor ucraineni sau în eliberarea prizonierilor de război, a spus Kallas.
La reuniunea de la Madrid au mai participat miniștrii de externe din Polonia, Franța și Spania și comisarul european pentru apărare și spațiu Andrius Kubilius. Acesta din urmă s-a pronunțat pentru implementarea imediată a strategiei ReArm Europe, prezentată recent de Comisia Europeană. La finalul întâlnirii este prevăzută semnarea unei declarații comune a participanților.
UE a impus Moscovei 16 seturi de sancțiuni individuale și economice, precum și măsuri diplomatice și restricții în materie de vize. Măsurile sunt concepute astfel încât să slăbească baza economică a Rusiei, lipsind această țară de tehnologii și piețe critice și reducând în mod semnificativ capacitatea sa de a purta războaie.
Cel mai recent pachet de sancțiuni, adoptat în 24 februarie, la exact 3 ani de la începerea invaziei ruse în Ucraina, vizează 48 de persoane fizice și 35 de entități și cuprinde măsuri de combatere a eludării, interdicții suplimentare la export, restricții asupra băncilor și suspendări ale licențelor de emisie.
UPDATE 16:47 Echipele ucraineană și americană continuă discuțiile cu privire la acordul privind minereurile are, scrie The Kyiv Independent, citând surse din cadrul Biroului prezidențial de la Kiev.
„Vineri (28 martie), am vorbit cu partea americană, acum noi (Ucraina) vom discuta, apoi (părțile) vor vorbi din nou”, a declarat sursa.
Comentariile au venit după ce Trump a declarat pe 30 martie că el crede că președintele Volodimir Zelenski vrea să se retragă din acord și a avertizat că refuzul său va avea consecințe.
Vorbind cu reporterii, Trump și-a continuat comentariile cu privire la acordul privind mineralele rare, spunând că Ucraina continuă să aibă aspirații la NATO, pe care le-a prezentat ca fiind fără speranță.
„El (Zelenski) vrea să fie membru al NATO, dar nu va fi niciodată membru al NATO. El înțelege asta”, a spus Trump.
Aderarea Ucrainei la NATO nu face parte din acordul privind minereurile.
UPDATE 14:43 Luni dimineață, armata rusă a lansat un atac cu drone asupra regiunii Herson. Trei persoane care se aflau în apropierea unui magazin au fost rănite, anunță Administrația militară din Herson.
„O femeie în vârstă de 43 de ani s-a ales cu leziuni ușoare: traumatism și leziuni la spate. Starea bărbatului în vârstă de 44 de ani este evaluată de medici ca fiind stabilă și gravă.
O altă victimă este un medic de familie în vârstă de 61 de ani. Acesta a fost internat în secția de chirurgie în stare gravă. În prezent, medicii acordă asistența necesară victimelor”, a precizat Administrația.
UPDATE 12:34 Ucraina a primit ultima tranșă de sprijin bugetar din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), în valoare de 400 de milioane de dolari, a declarat prim-ministrul ucrainean Denîs Șmîhal, scrie The Kyiv Independent.
Fondurile reprezintă ultima tranșă din programul Mecanismului extins de creditare (EFF), care va oferi Kievului sprijin bugetar în valoare de 15,6 miliarde de dolari pe o perioadă de patru ani. Cu finanțarea suplimentară de 400 de milioane de dolari, programul a distribuit în prezent Ucrainei finanțări în valoare de 10,1 miliarde de dolari.
Consiliul de administrație al FMI a aprobat tranșa de 400 de milioane de dolari la 29 martie, după finalizarea celei de-a șaptea revizuiri a acordului EFF.
„Suntem recunoscători pentru asistența și cooperarea strânsă în sprijinirea economiei ucrainene în timpul războiului”, a declarat premierul ucrainean.
„Războiul Rusiei în Ucraina continuă să aibă un impact social și economic devastator asupra Ucrainei”, a declarat directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva.
„Economia (Ucrainei) a rămas rezistentă, dar se așteaptă ca încetinirea recentă a creșterii să persiste în 2025 din cauza vânturilor potrivnice generate de nevoile energetice și de o piață a muncii restrânsă. Planificarea este esențială pentru a permite o acțiune politică adecvată în cazul în care riscurile se materializează”, se arată în declarație.
Comentând politica monetară a Ucrainei, directorul general a îndemnat Banca Națională a Ucrainei să „fie pregătită pentru acțiuni suplimentare” în cazul în care așteptările privind inflația se deteriorează.
UPDATE 10:16 Premierul britanic Keir Starmer a avut duminică seară, 30 martie, o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump, în timpul căreia părțile au discutat o serie de subiecte, inclusiv despre războiul din Ucraina, notează Ukrinform.
Discutând despre Ucraina, prim-ministrul l-a informat pe președintele american cu privire la „discuțiile productive” de la reuniunea Coaliției de voință de la Paris din această săptămână.
„Liderii au convenit asupra necesității de a menține presiunea colectivă asupra lui Putin”, a raportat guvernul britanic.
Părțile au discutat despre negocierile dintre echipele lor cu privire la acordul dintre Regatul Unit și SUA privind prosperitatea economică, convenind că acestea vor continua în această săptămână.
UPDATE 10:10 Atacurile rusești împotriva Ucrainei au ucis doi civili și au rănit alți 17 în ultimele 24 de ore. Forțele ucrainene au doborât 57 din cele 131 de drone de tip Shahed și alte tipuri de drone lansate de armata rusă în cursul nopții, au declarat autoritățile militare ucrainene, scrie presa ucraineană.
Alte 45 de drone au dispărut de pe radare.
Forțele ruse au lansat, de asemenea, două rachete balistice Iskander-M din regiunea Kursk în cursul nopții de 30 spre 31 martie.
Forțele ruse au lansat o bombă aeriană ghidată asupra unei clădiri cu cinci etaje din Kupeansk, în regiunea Harkiv, rănind doi bărbați și trei femei, a raportat guvernatorul Oleg Sinegubov.
Două persoane au fost ucise în orașul Pokrovsk din regiunea Donețk, a declarat guvernatorul Vadim Filashkin.
O persoană a fost rănită în regiunea Sumî în urma atacurilor rusești, au raportat autoritățile locale.
UPDATE 08:14 Președintele american Donald Trump a declarat că a fost „foarte furios” și „enervat” atunci când președintele rus Vladimir Putin a criticat credibilitatea conducerii președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, adăugând că comentariile „nu merg în locul potrivit”, scrie NBC News.
„Dacă Rusia și cu mine nu reușim să ajungem la o înțelegere privind oprirea vărsării de sânge din Ucraina și dacă eu cred că a fost vina Rusiei – ceea ce s-ar putea să nu fie – dar dacă cred că a fost vina Rusiei, voi pune tarife secundare pe petrol, pe tot petrolul care vine din Rusia”, a declarat Trump.
„Asta ar însemna că dacă cumpărați petrol din Rusia, nu puteți face afaceri în Statele Unite”, a spus Trump. „Va fi un tarif de 25% pentru tot petrolul, un tarif de 25 până la 50 de puncte pentru tot petrolul”.
Trump l-a criticat pe Zelenski, spunând că este „sătul” de modul în care a gestionat războiul, numindu-l în mod fals dictator.
Președintele Joe Biden a interzis importurile de petrol rusesc la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022. De atunci, cantitatea de petrol rusesc importată în Statele Unite a scăzut vertiginos, ajungând la doar 10 000 de barili de țiței rusesc și produse petroliere în 2023, potrivit Administrației americane pentru informații energetice.
