Ministra germană de Externe insistă că țara sa ar trebui să furnizeze Ucrainei mai multe arme decât era prevăzut inițial. Război în Ucraina, ziua 1054
UPDATE 18:18 Annalena Baerbock, ministra germană de Externe, insistă ca Berlinul să acorde Ucrainei un ajutor militar mai mare decât cel prevăzut în prezent în buget. Declarațiile au fost făcute în timp ce vorbea cu presa în Arabia Saudită, în marja unei reuniuni privind viitorul Siriei, transmite presa ucraineană.
Întrebată de Spiegel despre presupusa blocare de către cancelarul Scholz a unui pachet suplimentar de ajutor pentru Ucraina, Baerbock a declarat că, dacă ajutorul nu este acordat, Ucraina „va fi mai puțin capabilă să se apere și, prin urmare, mai puțin capabilă să ne apere”.
Ea a adăugat că acordarea de asistență Ucrainei ar fi cea mai bună contribuție la securitatea Europei și a Germaniei însăși.
UPDATE 15:49 Pe 12 ianuarie, 132 de persoane, inclusiv 12 copii, au fost evacuate de pe linia frontului, regiunea Donețk, anunță guvernatorul Vadim Filashkin.
Potrivit lui Filashkin, rușii au bombardat localitățile din regiunea Donețk de 20 de ori.
„(…) În Lîman sunt avariate 6 case, 2 linii electrice și o conductă de gaz, în Shchurove este avariată o clădire (…). În Chasiv Iar sunt avariate 11 case particulare, 2 clădiri multietajate și o clădire industrială. În Siversk, 8 case sunt avariate”, a spus el.
UPDATE 12:58 Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) susține că forțele ucrainene ar fi efectuat un atac cu drone împotriva unei rafinării de petrol din Republica Tatarstan pe 11 ianuarie, însă detaliile acestui posibil atac rămân neclare deocamdată. Potrivit experților ISW, forțele ucrainene au avansat recent în regiunea Kursk.
ISW mai menționează că forțele ucrainene au capturat primii prizonieri de război nord-coreeni (POW) în regiunea Kursk.
„Se pare că forțele nord-coreene desfășoară grupuri mari de asalt în operațiunile de luptă, în ciuda atacurilor frecvente ale dronelor ucrainene, ceea ce contribuie probabil la o rată ridicată a victimelor din Coreea de Nord și va afecta probabil lecțiile pe care comandamentul militar nord-coreean le va învăța din participarea în război”, mai spune ISW într-un rezumat.
UPDATE 12:45 O persoană a decedat, iar alte șapte au fost rănite în urma atacurilor rusești din 11 ianuarie asupra regiunii Donețk. Anunțul a fost făcut de Vadim Filashkin, șeful Administrației militare regionale Donețk.
„Rusia ucide civili! La 11 ianuarie, numărul victimelor din regiunea Donețk a crescut cu 1 mort și 7 răniți.
Numărul total al victimelor în regiunea Donețk nu include morții și răniții din Mariupol și Volnovaha”, a spus oficialul ucrainean.
UPDATE 10:21 Comisia Europeană intenționează să elaboreze noi sancțiuni împotriva Rusiei săptămâna viitoare, cu scopul de a aproba pachetul pe 24 februarie – atunci când se împlinesc trei ani de când Rusia a invadat Ucraina, scrie presa ucraineană.
Începând cu 14 ianuarie, Comisia Europeană va organiza consultări cu statele membre ale UE cu privire la cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni, potrivit diplomaților europeni. În timpul acestor discuții, ambasadorii UE își vor împărtăși propunerile și vor aborda preocupările legate de viitoarele măsuri.
Odată finalizat acest proces, Comisia Europeană își va prezenta propriile propuneri, care necesită sprijinul unanim al tuturor țărilor UE. Polonia, care deține în prezent președinția UE, face presiuni pentru ca pachetul de sancțiuni să fie finalizat până pe 24 februarie.
Slovacia și Ungaria se vor opune probabil noului pachet de sancțiuni, complicând procesul.
UPDATE 10:15 În noaptea de 11 spre 12 ianuarie, forțele ucrainene susțin că au interceptat 60 de drone lansate de armata rusă.
Mai multe case au fost avariate în urma căderii dronelor în Poltava, însă n-au fost înregistrate victime sau răniți, anunță Forțele Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
UPDATE 08:41 În cadrul unei reuniuni parlamentare din 10 ianuarie, prim-ministrul slovac Robert Fico, care s-a întâlnit recent la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, a numit Ucraina un „partener nesigur” și l-a acuzat pe președintele Volodimir Zelenski că „șantajează” liderii europeni pentru sprijin, scrie The Kyiv Independent.
„El (Zelensky, n.red.) merge prin Europa, doar cerșind și șantajându-i pe alții, cerând bani”, a spus el.
Ulterior, Fico a postat pe pagina sa de Facebook un videoclip de la reuniune, cu unele dintre declarațiile sale.
Reuniunea, convocată de opoziție, a cerut explicații pentru recenta întâlnire a lui Fico cu Vladimir Putin la Moscova și a pus sub semnul întrebării viitoarele politici energetice ale Slovaciei. Fico a susținut că Zelenski a perturbat un acord de tranzit de gaze între Rusia și Azerbaidjan, de care ar fi beneficiat Slovacia.
Kievul a pus capăt tranzitului de gaze rusești la 1 ianuarie, invocând refuzul său de a finanța războiul Rusiei.
Fico a declarat că Slovacia ar putea să-și oprească ajutorul umanitar acordat Ucrainei, să reducă sau să anuleze prestațiile sociale pentru refugiații ucraineni și să înceteze furnizarea de electricitate de urgență către Ucraina. El a sugerat, de asemenea, utilizarea dreptului de veto al Slovaciei asupra deciziilor UE ca pârghie împotriva Kievului.
„Pur și simplu trebuie să înceteze”, a spus el, adăugând că uneori s-a „săturat” de Zelenski.
Fico a descris apoi Rusia drept „un partener energetic de încredere”, declarând: „Rusia nu ne-a înșelat niciodată, spre deosebire de Ucraina”.
