Aliații NATO au ajuns la un acord asupra unei declarații finale a summitului care include angajamentul alianței de a continua să sprijine Ucraina. Război în Ucraina, ziua 868
UPDATE 21:30 Aliații NATO au ajuns la un acord asupra unei declarații finale a summitului care include angajamentul alianței de a continua să sprijine Ucraina „pe calea sa ireversibilă către integrarea totală euro-atlantică, inclusiv aderarea la NATO”, a declarat miercuri o sursă pentru Reuters. Cu toate acestea, președintele lituanian Gitanas Nauseda a declarat că declarația summit-ului NATO poate fi criticată pentru că nu este suficient de hotărâtă, în timp ce membrii alianței doresc să menţină deschise canalele de comunicare cu Rusia pentru a preveni escaladarea războiului. Declaraţia comună de mâine rămâne să fie adoptată formal de liderii statelor Alianţei, relatează Hotnews.ro.
SUA şi Germania în special se opun grăbirii acestui proces de aderare, potrivit unor surse din cadrul Alianţei, în timp ce alte state membre doresc să se demonstreze faptul că Rusia nu poate pune obstacole aderării Ucrainei la NATO prin continuarea războiului.
UPDATE 19:49 Președintele României, Klaus Iohannis a declarat la summitul Alianței Nord-Atlantice (NATO) care se desfășoară la Washington, că Rusia rămâne „cel mai mare risc pentru securitatea europeană” și că discuțiile de joi vor fi „relevante pentru apărarea ordinii internaționale”, confirmând încă o dată că România a donat Ucrainei un sistem antirachetă Patriot și că dorința României este „să fim compensați rezonabil” pentru această decizie, scrie Hotnew.ro.
„Rusia rămâne cel mai mare risc pentru securitatea Europeană, dar și pentru securitatea euro-atlantică. În fața atacurilor hibride ale Kremlinului, statele NATO trebuie să fie pregătite. Unitatea și solidaritatea reprezintă clar avantajul nostru strategic și s-a văzut în anii de când a început agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Summitul va marca progrese semnificative pentru descurajarea mai ales pe flancul estic”, a declarat Iohannis, într-o conferință de presă.
UPDATE 18:35 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri dimineaţă, la Washington, că se aşteaptă ca aliaţii NATO să convină asupra unui pachet „substanţial” pentru Ucraina şi să extindă alte parteneriate, în special în regiunea Asia-Pacific, relatează Reuters, scrie News.ro.
Stoltenberg a declarat că pachetul ar implica un nou sprijin NATO pentru Ucraina, care să ofere asistenţă şi formare în domeniul securităţii, precum şi un angajament pe termen lung de a continua şi susţine sprijinul pentru Kiev.
El a spus că vor exista noi anunţuri de sprijin militar imediat, inclusiv apărare aeriană şi măsuri pentru a asigura interoperabilitatea deplină între forţele ucrainene şi forţele NATO.
UPDATE 16:58 Financial Times (FT) scrie că, conform experților și oficialilor ucraineni, tipul de rachetă rusească care a distrus unul dintre cele mai mari spitale pentru copii, în Kiev, se bazează pe componente de origine occidentală, ceea ce demonstrează succesul Kremlinului în evitarea sancțiunilor.
Filmată cu o secundă înainte de a lovi spitalul oncologic luni, racheta Kh-101 este una dintre cele mai avansate rachete de croazieră ale Rusiei și este esențială pentru intensificarea campaniei sale de lovituri aeriene împotriva Ucrainei, scrie sursa citată.
Rusia produce de aproape opt ori mai multe Kh-101 decât înainte ca președintele Vladimir Putin să ordone invazia la scară largă a Ucrainei în 2022 – și este încă dependentă de piesele din țările occidentale, în special din SUA.
„Tehnologia occidentală le permite să construiască aceste rachete mai inteligente, care permit atacurilor lor teroriste să treacă de apărarea noastră aeriană în dificultate”, a declarat Olena Bilousova, cercetător principal pe sancțiuni la Institutul KSE din Kiev.
UPDATE 16:40 Ucraina controlează zona din apropierea satului Iasnobrodivka din regiunea Donețk, a declarat locotenent-colonelul Nazar Voloșin, purtătorul de cuvânt al grupului de forțe Kortiția, pentru Kyiv Independent pe 11 iulie.
Declarația vine după ce Ministerul rus al Apărării a susținut la 9 iulie că forțele sale au capturat Iasnobrodivka, un sat de pe linia frontului situat la aproximativ 45 de kilometri de orașul Pokrovsk.
Voloșin a respins aceste afirmații, spunând: „Aceasta este o altă minciună rusească. Forțele de apărare controlează situația din apropierea acestui sat”.
Forțele Moscovei au pierdut aproximativ 274 de soldați uciși și răniți în acest sector, potrivit lui Voloșin. De asemenea, Ucraina ar fi distrus două tunuri, un mortier și opt vehicule și ar fi deteriorat alte echipamente.
UPDATE 13:45 Primarul orașului Kiev Vitali Kliciko a anunțat că, „conform informațiilor actualizate furnizate de experții criminaliști care au identificat cadavrele și fragmentele de cadavre ale tuturor victimelor”, 33 de persoane au murit în urma atacului forțelor ruse de luni, 8 iulie asupra capitalei Ucrainei. Atunci, una dintre rachetele rusești a lovit direct spitalul de copii Ohmatdit.
„Cinci dintre acestea erau copii”, a subliniat Kliciko.
De asemenea, 121 de persoane au fost rănite, inclusiv 10 copii. 11 persoane au fost salvate, conform Serviciului de urgență de stat al Ucrainei.
La scurt timp după încheierea operațiunilor de salvare, autoritățile orașului au anunțat că numărul morților în urma atacului a crescut la 34, dar ulterior și-au corectat declarația și au spus că 33 de persoane au fost ucise.
UPDATE 11:30 În noaptea de 10 iulie, trupele ruse au atacat infrastructura portuară din regiunea Odesa. Ca urmare a atacului inamic, două persoane au fost ucise, potrivit șefului Administrației Militare Regionale Odesa, Oleh Kiper, scrie Hromadske.
Printre morți se aflau un agent de pază și un șofer de camion. Un alt bărbat, un marinar, a fost rănit și se află la spital.
Potrivit lui Kiper, ca urmare a atacului forțelor ruse, depozite, camioane și o navă civilă cu motor au fost distruse. Datorită deteriorării vasului, a apărut o scurgere de lichid.
După cum a raportat comandantul Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei, Mikola Oleshchuk, rușii au atacat infrastructura portuară cu rachete aeriene Kh-59 / Kh-69. Din 4 rachete, armata ucraineană a neutralizat 3 ținte aeriene.
UPDATE 08:18 La summitul NATO de la Washington, Ucraina intenționează să crească presiunea asupra SUA pentru ca aceasta să ridice orice restricții privind loviturile împotriva Rusiei cu arme americane. Declarțaiile au fost făcute de către șeful biroului prezidențial, Andrii Iermak, pentru Politico.
Astfel, Ucraina va solicita permisiunea de a utiliza arme cu rază lungă de acțiune pentru lovituri împotriva Rusiei, în special rachete ATACMS. Potrivit Politico, dacă Casa Albă va acorda această permisiune, va „șterge una dintre ultimele linii roșii ale războiului din Ucraina”.
Ucraina folosește deja arme americane cu rază lungă de acțiune pentru lovituri asupra Crimeei, dar Kievul cere ca acestea să fie folosite din alte zone pentru lovituri asupra Rusiei, subliniază publicația.
Campania de presiune împotriva administrației Biden a început după atacul cu rachete rusești asupra spitalului de copii Okhmatdet din 8 iulie. Politico subliniază că oficialii ucraineni, americani și europeni cred că racheta a fost rusească, dar nu împărtășec aceeași părere referitor la faptul dacă atacul a fost intenționat sau nu.
