Alegeri 2024. Prezența la vot până la ora 09:30, mai mică decât la prezidențialele din 2020 și parlamentarele din 2021
Duminică, 20 octombrie 2024, cetățenii R. Moldova își aleg președintele pentru următorii patru ani în cadrul unuia dintre cele mai importante scrutine din istoria țării. Șeful statului este ales prin „vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat”. Dreptul de a alege îl au cetățenii R. Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept prin hotărâre judecătorească de instituire a măsurii de ocrotire judiciară.
Votarea se efectuează între orele 07:00 și 21:00.
UPDATE 12:49 Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță duminică, 20 octombrie, că până la ora 12:00 un număr semnificativ de cetățeni moldoveni, care așteaptă să-și exercite dreptul la vot, se înregistrează la unele secții de votare din Franța, Federația Rusă, România, Grecia, Italia și Turcia.
Conform unui comunicat al MAE, la secțiile de votare din străinătate s-au format cozi.
„Rând de la 50 până la 100 de persoane:
38/73 or. Atena 2, Grecia
38/124 or. Modena, Italia
38/179 or. Bucureşti 2 (secţia consulară), România
38/180 or. București 3
38/189 or. Galați
38/191 or. Sibiu
38/193 or. Timișoara
38/228 or. Istanbul (consulat general), Turcia
Rând de peste 100 de persoane:
38/36 or. Villeneuve- Saint-Georges 1, Franța
38/194 or. Moscova 1 (sediul ambasadei), Federația Rusă
38/195 or. Moscova 2 (sediul ambasadei), Federația Rusă”, menționează instituția.
UPDATE 12:48 Președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-a prezentat la secția de votare pentru a-și exprima dreptul la vot în cadrul alegerilor pentru funcția de președinte al R. Moldova și în cadrul referendumului republican constituțional acre se desfășoară, duminică, 20 octombrie.
Pentru jurnaliști, Grosu a declarat că a votat pentru ca „cetățenii moldoveni să trăiască într-un spațiu al păcii, al prosperității, într-un spațiu unde viața omului are valoare, unde drepturile sunt respectate, într-un spațiu valoric din care am făcut parte dintotdeauna”.
Acesta a spus că speră și crede că alegerile o să decurgă bine organizat și a asigurat că toate organele electorale urmăresc cum are loc procesul electoral.
„Cei cu alte gânduri, le transmit că noi știm despre gândurile lor, nu le împărtășim și îi rugăm respectuos și le dăm un sfat gratis: să stea cuminți, pentru că instituțiile noastre vor interveni foarte hotărât atunci când cineva va încerca să perturbeze și să creeze impedimente procesului electoral”, a declarat Grosu.
UPDATE 12:43 Proaspăt devenit cetățean al Republicii Moldova, chitaristul trupei Bi-2, Maxim Andriușcenko, și-a exercitat dreptul de vot. Acesta a declarat că simte „spiritul libertății” în R. Moldova și că atunci când a votat în Rusia, votul lui „absolut nu și niciodată” nu avea importanță.
La 27 mai 2024, preşedinta R. Moldova, Maia Sandu a aprobat cererea membrilor trupei Bi-2 şi membrilor familiilor lor pentru obţinerea cetăţeniei R. Moldova, conform decretului semnat astăzi privind acordarea cetăţeniei.
UPDATE 12:03 Sociologul Vasile Cantarji a publicat pe pagina sa de Facebook un tabel în care este menționată prezența la vot a cetățenilor R. Moldova din ultimii ani.
Conform datelor, la alegerile din 20 octombrie 2024, la secțiile de votare s-au prezentat 143 235 de alegători până la ora 09:30, cu 81 177 de alegători mai puțini decât la parlamentarele din 2021, cu 84 765 de alegători mai puțini decât în turul II al alegerilor prezidențiale din 2020 și cu 18 765 de oameni mai puțini decât în turul I al alegerilor prezidențiale din 2020.
UPDATE 11:35 Președinta Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat, și-a exercitat duminică, 20 octombrie, dreptul la vot. Șefa statului a declarat jurnaliștilor că a votat pentru ca R. Moldova să se dezvolte în pace și libertate și pentru ca țara noastră să-și poată construi viitorul pe care-l merită.
„Dragi cetățeni, ieșiți la vot. În această duminică luăm două decizii importante pentru țara noastră. Luați două buletine de vot. Votați la referendum și alegeți președintele țării pentru următorii patru ani. Votul de la referendum ne va determina soarta pentru multe decenii înainte. Dragi cetățeni din diaspora, știu că vă faceți griji pentru oamenii dragi rămași acasă. Ieșiți la vot pentru ca cei dragi de acasă să poată trăi în pace în continuare. Eu am votat pentru că moldovenii trebuie să-și determine soarta, nu alții, nu banii murdari, nu minciunile, ci voința poporului. Am votat pentru ca Moldova să se dezvolte în pace și libertate, pentru ca Moldova să-și poată construi viitorul pe care-l merită. Ieșiți la vot! Votul fiecăruia este important, este cuvântul tău pentru soarta ta!”, a declarat șefa statului după și-a exprimat dreptul la vot.
„Referendumul cu privire la integrarea europeană este o decizie foarte importantă. Este decizia moldovenilor și eu am încredere în înțelepciunea moldovenilor. Moldovenii vor să trăiască în pace, în libertate și vor să poată să-și decidă singuri soarta, să-și construiască țara așa cum vor ei mai bine”, a mai accentuat Maia Sandu.
Întrebată de jurnaliști dacă se așteaptă la acțiuni destabilizare în această seară sau mâine, Maia Sandu a subliniat că „instituțiile au grijă ca aceste alegeri să se desfășoare în condiții pașnice, în ordine, dar cetățenii sunt cei care pot să determine soarta acestei țări”.
UPDATE 11:34 Candidata la prezidențiale, Natalia Morari, și-a exprimat dreptul la vot duminică, 20 octombrie. Aceasta s-a prezentat la secția de votare alături de mama, fratele, dar și fiul său, al cărui tată este controversatul om de afaceri, fugar la Londra, Veaceslav Platon. Fosta jurnalistă a declarat că a votat pentru „o schimbare pe care o merită fiecare cetățean” și pentru „o Moldovă nouă”, din care cetățenii să nu vrea să plece.
Natalia Morari a subliniat că a luat doar un singur buletin de vot, cel pentru prezidențiale, ci nu și cel pentru referendum. Ea a explicat că este pentru euro-integrare, dar nu este de acord cu faptul că referendumul a fost organizat într-o zi cu alegerile pentru funcția de președinte. DETALII AICI.
UPDATE 11:25 Candidatul Blocului Politic „Împreună”, Octavian Țîcu, și-a exercitat dreptul la vot. Acesta a luat două buletine de vot și a declarat pentru jurnaliști că a spus „da” viitorului european al R. Moldova, „alături de România”.
„Am spus „da” consolidării forțelor pro-europene și unioniste, am spus „nu războiului” și am spus „da” păcii. (…) Avem nevoie de un viitor previzibil, de o economie puternică care să ne aducă bunăstare și prosperitate acasă”, a declarat Octavian Țîcu.
Acesta a îndemnat alegătorii să voteze pentru aderarea la UE în cadrul referendumului, deoarece este „unica cale” spre modernizare, pace și prosperitate.
UPDATE 10:49 Candidații la prezidențiale, Tudor Ulianovschi și Andrei Năstase, au votat la referendum și prezidențiale.
UPDATE 10:48 Potrivit surselor ZdG din interiorul rețelei controlate de Ilan Șor și Blocul „Victorie” (Pobeda), sâmbătă, 19 octombrie, în ziua tăcerii, când este interzisă campania electorală, „activiștii” lui Șor au primit mesaje în care au fost informați pe cine trebuie să voteze.
„Activiștii” fie au primit mesaje, fie au fost sunați de șefii de sectoare, fiind somați să-i informeze și pe „simpatizanți” referitor la candidatul care trebuie votat. Oamenii au fost îndemnați să voteze pentru candidați diferiți.
Printre ei se numără și Victoria Furtună, care s-a înregistrat în calitate de candidată independentă. „Toți trebuie să voteze pentru Victoria Furtună. Acesta e ultimul mesaj pe care l-am primit, e ultima instrucțiune”, i-a spus o șefă de sector unui așa-numit „activist” din cadrul acestei rețele.
Un alt „activist” a transmis „simpatizanților” că, în cazul în care Victoria Furtună este scoasă din cursa electorală, candidatul de rezervă este Vasile Tarlev, care candidează din partea Partidului „Viitorul Moldovei”.
Potrivit altor surse, cei din rețea ar fi fost îndemnați să o voteze fie pe Irina Vlah, înregistrată în calitate de candidată independentă, fie pe Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor. DETALII AICI.
UPDATE 10:30 Președinta CEC, Angelica Caraman, anunță că instituția a fost sesizată despre 6 cazuri de încălcări sau incidente, printre care un caz care ține de un presupus act de corupere a alegătorilor.
Potrivit reprezentantei CEC, până la ora 10:03, peste 207 de mii de alegători s-au prezentat la secțiile de votare.
Pe platforma online, alegătorii pot vedea prezența la vot în timp real. Cât privește participarea alegătorilor la referendum, până la ora 09:00, la scrutin au participat 72 364 de alegători, ceea ce reprezintă 2,66 % din numărul alegătorilor incluși pe listele electorale.
„Per ansamblu procesul de votare se desfășoară în regim normal, fără incidente majore (…). Analizând datele de la scrutinul prezidențial din 2020, atestăm o participare similară. În turul I de scrutin, până la această oră (10:05, n.red.) au votat circa 200 de mii de alegători sau 7,1%. Cea mai activă circumscripție electorală este Dondușeni. Aici, până la această oră, s-au prezentat la urnele de vot peste 2600 de alegători. În municipiul Chișinău au votat peste 7,5% dintre alegători, în municipiile Bălți și în UTA Găgăuzia avem o participare de 6,5%. În secțiile de votare organizate în afara țării au votat până la această oră 16 300 de alegători. În urmă cu o oră au fost deschise și secțiile de votare din Marea Britanie, Irlanda și Portugalia, iar în următoarele ore urmează să se deschidă secțiile de votare din SUA și Canada (…).
Pentru situația la ora 09:00 la referendum au participat 72 364 de alegători, ceea ce reprezintă 2,66% din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Cât privește procesul electoral organizat pentru alegătorii din cele 30 de secții de votare constituite pentru cetățenii cu drept de vot din stânga Nistrului, vă aducem la cunoștință că până la această oră aici au votat 2300 de alegători (…).
Conform informațiilor operative de până la această oră, CEC a fost informată despre 6 cazuri de încălcări sau incidente. Dintre acestea, un caz ține de un presupus act de corupere a alegătorilor, un caz de fotografiere a buletinului de vot și alte patru incidente. Toate cazurile se examinează de către IGP (…)”, a precizat Angelica Caraman.
UPDATE 10:01 Sute de cetățeni moldoveni au venit la Ambasada R. Moldova de la Moscova pentru a vota la alegerile prezidențiale și la referendumul republican constituțional privind aderarea la UE, scrie TASS, agenție de presă controlată de Kremlin.
Anterior, Ministerul Afacerilor Externe anunța că a luat notă „cu preocupare” de informațiile apărute în spațiul public despre încercări de organizare a transportării ilegale a alegătorilor la secțiile de vot din Federația Rusă.
Reprezentanții MAE consideră că scopul acestor încercări este de a pune la îndoială legitimitatea scrutinului electoral, se spune într-un comunicat al instituției.
„(…) Autoritățile responsabile ale R. Moldova vor asigura buna desfășurare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional în conformitate cu legislația electorală națională și standardele internaționale în materie electorală. Orice încercări de eludare sau încălcare a acestor prevederi vor fi sancționate corespunzător. Nu vom admite ca buna desfășurare a alegerilor sau legitimitatea acestor să fie pusă la îndoială”, subliniau reprezentanții MAE.
La scrutinele din 20 octombrie sunt deschise 231 de secții de votare în străinătate în 37 de țări, adică cu aproape 100 de secții mai multe față de ultimul scrutin prezidențial.
Cele mai multe secții sunt deschise în Italia – 60 la număr, urmată de Germania, Franța, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, SUA și România. În 16 țări, printre care Azerbaidjan, Belarus și Republica Bulgară, este deschisă câte o secție de votare. În Rusia sunt deschise două secții de votare, deși inițial CEC solicitase deschiderea a cinci secții.
UPDATE 09:29 Peste 170 de incidente au fost semnalate de către observatorii Promo-Lex în primele două ore de la deschiderea secțiilor de votare. Circa 30 dintre acestea au fost verificate până acum și au fost confirmate de către Promo-LEX.
Asociația are observatori pe termen scurt în 614 secții de votare și 89 de echipe mobile. În plus, în toate cele 30 de secții de votare unde îți vor exercita dreptul la vot cetățenii din regiunea transnistreană este repartizat câte un observator static. În străinătate au fost delegați 91 de observatori.
În 86 de cazuri din cele 614 secții de votare, acestea au fost deschise mai devreme sau mai târziu de ora 07:00. În 121 de secții de votare nu au fost respectate „solemnitățile”: afișarea drapelului și intonarea imnului. DETALII AICI.
UPDATE 09:14 Până la această oră, candidații la prezidențiale Vasile Tarlev și Alexandr Stoianoglo și-au exercitat dreptul la vot.
UPDATE 09:14 Primarul Ion Ceban și-a exercitat dreptul la vot. La ieșirea din secția de votare el a declarat că a votat „pentru prezentul și viitorul copiilor noștri”, pentru ca toți cetățenii, „cu toții, să avem un trai mai bun, salarii decente, venituri care să permită oamenilor să trăiască acasă, în pace, confortabil, și să poată facă față acelor provocări care sunt fața noastră, a tuturor”.
Potrivit lui Ion Ceban, „sunt foarte multe lucruri de făcut în țară și doar împreună cu oameni profesioniști putem să facem ca aceste lucruri să se schimbe”. E a subliniat că „totul abia începe, alternativa cea mai importantă va fi în viitorul cel mai apropiat”.
Ion Ceban și soția sa au fost întrebați de funcționarii electorali dacă votează pentru ambele scrutine, prezidențial și referendum, și ambii au luat ambele buletibne de vot. La ieșire din secția de votare, Ion Ceban nu a declarat nimic legat de referendumul republican privind integrarea europeană a R. Moldova.
Deși Partidul său „Mișcarea Alternativa Națională” s-a înregistrat în calitate de participant la referendumul privind integrarea europeană a R. Moldova cu opțiunea „Pentru”, Ion Ceban nu a fost un promotor foarte activ al acestei opțiuni.
Primarul capitalei face numeroase postări zilnic pe pagina sa de Facebook, precum și pe blogul său, dar în perioada campaniei electorale el nu a publicat îndemnuri de participare la referendum și nici de a răspunde afirmativ întrebării din buletinul de vot, care se referă la introducerea în Constituția R. Moldova a faptului că aderarea la Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al R. Moldova, iar identitatea poporului R. Moldova este „europeană”. DETALII AICI.
UPDATE 08:45 Până la această oră, peste 80 mii de alegători s-au prezentat la secțiile de votare, conform datelor în timp real afișate de CEC.
Purtătoarea de cuvânt a instituției, Rodica Sîrbu, a precizat pentru Ziarul de Gardă că prezența la vot pe fiecare scrutin în parte va fi comunicată la briefingurile Comisiei Electorale Centrale.
UPDATE 08:28 Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale (CEC) susțin duminică, 20 octombrie, un briefing de presă în contextul alegerilor prezidențiale și a referendumului privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană.
Președinta CEC, Angelica Caraman, a declarat că secțiile de votare s-au deschis fără incidente.
„(…) Este o zi importantă pentru democrația țării noastre (…). Această zi simbolizează angajamentul nostru comun față de valorile libertății, egalității și participării active. Prin intermediul votului, fiecare cetățean are șansa de a-și exprima opinia și să contribuie la dezvoltarea unei societăți echitabile, prospere și unite (…). Ne-am asigurat că toate condițiile sunt împlinite, pentru ca fiecare dintre dvs. să-și poată exercita dreptul la vot liber și neîngrădit (…). Alegătorii sunt așteptați la cele 2219 de secții de votare, dintre care 1988 sunt deschise pe teritoriul R. Moldova, inclusiv 30 de secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului și 231 de secții de votare deschise în afara țării, în 37 de țări pentru alegătorii din diasporă. Procesul de vot a început fără incidente.
În ceea ce privește secțiile de vot din străinătate, procesul de vot a demarat la ora 07:00 în statele respective. Prima secție de votare a fost în Japonia, unde procesul de vot a început la ora 01:00, ora Chișinăului. În acest moment, procesul de votare este în desfășurare în secțiile de votare din Japonia, China, Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Israel și alte țări (…).
Alegătorii aflați peste hotare sunt rugați să urmărească paginile ambasadelor noastre în străinătate, pentru informații și actualizări importante în ziua votului, precum și pagina CEC (…). Ne bazăm pe implicarea celor peste 2000 de observatori acreditați de CEC, care vor contribui activ la bună desfășurare a scrutinelor (…). Peste 40 mii de tineri sunt așteptați astăzi să voteze pentru prima dată. Vă îndemn să participați activ la aceste scrutine. Fiecare vot contează”, a declarat președinta CEC, Angelica Caraman.
UPDATE 07:48 Ludmila Vizdoagă este prima moldoveancă care a votat la alegerile prezidențiale și la referendumul privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană din 20 octombrie, anunță reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe (MAE) într-un comunicat.
Ludmila este stabilită de mai mulți ani în Republica Coreea și a călătorit nu mai puțin de 1300 de km din Daejeon, orașul unde este stabilită, până la Seul și de acolo la Tokio, doar pentru a-și face datoria de cetățeană.
„Dedicarea ei ne amintește că fiecare vot contează, indiferent cât de departe ne aflăm. Moldova are nevoie de vocea fiecărui cetățean, oriunde s-ar afla. Mulțumim, Ludmila, pentru acest exemplu de spirit civic! Așteptăm conaționalii noștri din Japonia, Coreea și regiunea Asiei de Est pentru participare la alegeri”, menționează reprezentanții MAE.
UPDATE 07:00 Procesul de alegere a președintelui țării a început.
Câte secții de votare vor fi deschise în țară și în străinătate
La scrutinele din 20 octombrie, în R. Moldova sunt deschise 2 221 de secții de votare.
În străinătate sunt deschise 231 de secții, adică cu aproape 100 de secții mai multe față de ultimul scrutin prezidențial.
Cele mai multe secții vor fi deschise în Italia – 60 la număr, urmată de Germania, Franța, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, SUA și România. În 16 țări, printre care Azerbaidjan, Belarus și Republica Bulgară, va fi deschisă câte o secție de votare. În Rusia vor fi deschise două secții de votare, deși inițial CEC solicitase deschiderea a cinci secții.
