Lista completă și detalii despre procurorii PA și PCCOCS care au plecat din sistem după controalele PG
În urma controalelor efectuate de către Procuratura Generală (PG), în luna decembrie 2019, în cadrul celor două procuraturi specializate, Procuratura Anticorupție (PA) și Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) din organele procuraturii, până acum, au demisionat nouă procurori. Recent, din sistem a plecat și fostul șef al PCCOCS, Nicolae Chitoroagă.
După controalele de la PA și PCCOCS, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, declara pe 20 ianuarie 2020, că acțiunile unor procurori ar urma să fie verificate în cadrul procedurilor disciplinare, iar unii dintre ei să fie sancționați pe motiv că nu și-au îndeplinit corespunzător obligațiile de serviciu și au admis încălcări grave de lege.
„În privinţa unor procurori deja a fost sesizat în acest sens Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), iar în privinţa altora, pregătirea dosarelor disciplinare este în derulare”, declara atunci Stoianoglo.
În urmoarele zile, au urmat mai multe plecări. ZdG a obținut lista completă cu numele procurorilor PA și PCCOCS, care până acum au plecat din organele procuraturii.
Cinci procurori (PA) au plecat din sistem
- Eugen Rurac
- Dorin Compan
- Lilian Rudei
- Roman Statnâi
- Andrei Baeșu
Pe 13 ianuarie, procurorul PA Eugeniu Rurac, care a gestionat și dosarul penal pe numele fostului deputat, Chiril Lucinschi, condamnat de prima instanță în dosarul fraudei bancare, a depus cerere de demisie, dar aceasta a intrat în vigoare la 29 ianuarie 2020, chiar de ziua profesională a procurorilor.
Rurac a ajuns în atenția opiniei publice în ultimul an, când a instrumentat mai multe dosare de rezonanță: dosarul lui Ion Druță, care deținea funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ) sau dosarul Metalferos, în care erau stabilite prejudicii de peste 200 de milioane de lei.
Tot Rurac a fost cel care a renunțat, într-un final, la învinuirea adusă actualei judecătoare la Curtea Constituțională, Domnica Manole, judecată pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale.
Solicitat de ZdG, Eugeniu Rurac a evitat să comenteze motivele demisiei sale din sistem.
„Sunt mai multe motive de ordin personal la care eu nu aș vrea să fac referire în acest moment”, a precizat acuzatorul de stat, care a confirmat cererea de demisie depusă și acceptată ulterior de procurorul general.
Surse din cadrul Procuraturii spun însă că acestuia i s-ar fi „sugerat” să plece din sistem. Aceleași surse precizează că procurorul ar fi fost amenințat de către conducerea Metalferos, dar și de alte persoane care sunt vizate în dosarele pe care le are în gestiune.
Conform informațiilor de pe magistrat.md, Eugeniu Rurac este procuror la Procuratura Anticorupție din iulie 2016. Acesta și-a început cariera în organele procuraturii în 2011, ca procuror militar. Între 2012 și 2015 a activat într-o companie privată, iar în martie 2015 a revenit în sistem, la Procuratura Drochia.
Conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2018, Eugeniu Rurac deține, împreună cu soția, un apartament de 60 m.p. și un automobil Skoda Rapid, fabricat în 2016, pe care familia Rurac îl deține „în posesie”. Acesta mai declară și 1/6 dintr-un alt apartament cu o suprafață de 21,5 m.p.
Dorin Compan, eliberat din sistem
Dorin Compan a fost eliberat din sistem, din proprie inițiativă, începând de vineri, 7 februarie.
Dorin Compan a exercitat funcția de interimar al PCCOCS începând cu septembrie 2019, până în decembrie 2019. Începând cu decembrie 2019, atunci când au avut loc verificările în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) și PCCOCS, Compan a revenit în funcția de procuror anticorupție.
Procurorul Dorin Compan a gestionat anterior mai multe dosare de rezonanță, activând în cadrul PA din 2007.
El a fost procurorul care a instrumentat dosarul în care este vizat fostul ministru al Agriculturii, Eduard Grama sau fostul viceministru al Economiei, Valeriu Triboi. Tot Compan a instrumentat dosarul licitațiilor trucate în medicină, dosarul „tomograf” sau dosarul licitațiilor trucate de primării pentru milioanele de lei din Fondul Ecologic.
Compan – donații generoase de la părinți
ZdG a scris anterior că, în perioada în care a activat la PA, procurorul Compan a beneficiat de mai multe donații generoase. Potrivit informațiilor din declarația sa de avere și interese pentru 2018, procurorul ar fi primit remitențe de la „părinte aflat peste hotare” în valoare totală de 39,7 mii de euro (800 mii de lei), iar în 2016 donațiile de la mama au însumat 6 mii de euro, iar de la evenimentele de familie (cumetrie, zile de naștere) acesta a mai strâns alte 6 mii de euro.
Potrivit ultimei declarații de avere și interese personale depuse pentru 2018, Compan declară un salariu anual de aproape 319 mii de lei de la PG. Procurorul mai trece în declarație două apartamente, trei automobile, dintre care unul îl are în posesie.
Lilian Rudei, procuror ajutat de părinți
Procurorul Lilian Rudei a depus cerere de demisie din proprie inițiativă, fiind eliberat din sistem începând cu 27 ianuarie.
Potrivit magistrat.md, acesta a ocupat funcția de procuror anticorupție începând cu 2005.
Lilian Rudei se numără și el printre procurorii ajutați de părinți. În 2017, familia acestuia a obținut donații de 93 de mii de lei, dintre care 50 de mii de lei i-au fost oferiți de mama sa. În 2016 procurorul a declarat că a obținut donații/moșteniri în mărime de 3 300 de euro, iar soția sa – 1 800 de euro. Donații de la părinți au venit în bugetul procurorului și în 2015, atunci când părinții i-au oferit 5 200 de euro, dar și în 2014, atunci când donații s-au ridicat la 6 100 de euro.
În declarația de avere și interese personale pentru 2020, Lilian Rudei declară un salariu anual de 514 mii lei de la PG, o vilă de 125 m2, dar și un automobil de model Toyota Sienna, a cărui valoare ar fi de 10 mii de euro.
Roman Statnîi – procurorul care a gestionat dosarul lui Sternioală
Roman Statnîi, procurorul care a gestionat în ultimele luni dosarul penal în care este vizat fostul judecător Oleg Sternioală, anchetat pentru spălare de bani, ar fi fost somat să plece din sistem.
Anterior, ZdG a scris că Statnîi i-a scris procurorului general despre posibile intervenții ilegale în dosarul Sternioală.
Mai exact, procurorul anticorupție Roman Statnîi, cel care exercita urmărirea penală pe cauza penală în care figurează fostul judecător Oleg Sternioală, l-a informat pe procurorul general, Alexandr Stoianoglo, dar și pe procurorul-șef interimar al Procuraturii Anticorupție (PA), Serghei Gavajuc, că unul dintre martorii audiați în cadrul cauzei penale i-a comunicat că Oleg Sternioală nu va păți nimic deoarece acesta și-ar fi „hotărât” deja problemele și că va obține chiar pedepsirea procurorului de caz cu ajutorul unor persoane importante din Procuratura Generală (PG).
Roman Statnîi, cu donații generoase
Și Roman Statnîi este obișnuit cu donații generoase. Acesta susținea că, în 2018, a primit o donație în valoare de 40 de mii de lei de la mama sa, Iulia Statnîi, alți 60 de mii de lei de la tatăl său, Petru Statnîi, și alți 50 de mii de lei de la fratele său, Igor Statnîi. Și ceilalți membri ai familiei procurorului ar fi primit donații anul trecut: 230 de mii de lei de la mama soției, Elena Bordianu și 100 de mii de lei de la tatăl ei, Ilie Postanciuc. Câte 30 de mii de lei ar fi primit de la Roman Statnîi, iar alți 30 de mii de lei de la tatăl acestuia.
În total, familia Statnîi a raportat donații în valoare de 540 de mii de lei pe parcursul anului 2018. Donațiile primite de acesta depășeau de două ori veniturile sale din salariul de procuror.
Andrei Baeșu – procurorul din dosarul lui Platon
Potrivit reprezentanților Procuraturii Generale, Andrei Baeșu, cel care a instrumentat dosarul fostului deputat Veaceslav Platon a plecat din sistem în ianuarie curent.
La începutul anului 2020, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a pornit o cauză penală pe fapte de amestec în înfăptuirea urmăririi penale la investigarea fraudei bancare și altor infracțiuni, de către unii factori de decizie și unii procurori de nivel executiv din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA), dosar în care figurează și numele lui Baeșu.
Andrei Baeşu a ajuns în atenţia opiniei publice în anul 2017, când a instrumentat dosarul lui Veaceslav Platon, participând şi în şedinţele de judecată în care era judecat fostul primarul de Orhei, Ilan Şor, în autodenunţul căruia era vizat şi Veaceslav Platon.
În 2017, la solicitarea procurorului Procuraturii Anticorupţie, Andrei Băeşu, judecătorii au pus în aplicare una din cele mai răsunătoare condamnări din istoria recentă a R. Moldova, cea a lui Veaceslav Platon, etichetat drept raiderul nr. 1 din CSI. Atunci, fostul deputat, judecat într-un proces cu uşile închise, a primit 18 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, iar bunuri care i-ar aparţine, în valoare de peste 800 de milioane de lei, i-au fost confiscate.
Baeşu a activat în procuratură timp de nouă ani. El a fost numit în funcţia de procuror în cadrul Procuraturii Ialoveni în septembrie 2011. Peste trei ani, în octombrie 2014, Baeşu ajunge la PA, fiind numit în funcţie printr-un ordin al procurorului general de atunci, Valeriu Zubco. Andrei Baeşu este absolvent al Institutului Naţional al Justiţiei (INJ), fiind coleg de grupă cu procurora Adriana Beţişor, care a instrumentat un alt dosar „celebru”, cel al fostului premier Vladimir Filat.
Lista procurorilor PCCOCS care au plecat din sistem
- Nicolae Chitoroagă
- Vitalie Busuioc
- Lilian Bacalâm
- Eugen Bordos
Fostul șef al Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), Nicolae Chitoroagă, care a fost suspendat din funcție în timpul controalelor efectuate de PG la PCCOCS, iar în ultima perioadă activa în cadrul Procuraturii municipale, a fost eliberat din sistem începând cu 23 ianuarie 2020.
Pe 21 noiembrie 2019, Nicolae Chitoroagă, fostul șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a fost reținut, fiind învinuit de procurorii Anticorupție de îmbogățire ilicită, iar ulterior, pe 6 decembrie 2019, la expirarea mandatului de arestare pentru 15 zile, emis de judecători pe numele lui Chitoroagă, acesta a fost eliberat din arest.
Urmărirea penală pe numele lui Chitoroagă a început la începutul lunii octombrie 2019, în urma unor investigații jurnalistice.
Potrivit materialelor procesului penal, pe teritoriul unei localități din raionul Ungheni, este amplasat un bazin acvatic cu suprafața de aproximativ 37 hectare, ce aparține unei SRL, fondatorii căreia fiind fratele și nașul de cununie al procurorului. Potrivit, însă, martorilor, în spatele afacerii ar sta ultimul.
Mai mult decât atât, în cadrul procesului penal a fost stabilit faptul că Tudor Bodrug, nașul de cununiel al suspectului, cât și SRL-ul ce-i aparține, au devenit proprietari la mai multe terenuri din preajma bazinului, asupra unora din ele în condiții dubioase.
Nicolae Chitoroagă a obţinut în 2017 funcţia de şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) în urma unui concurs în care i-a avut drept concurenţi pe Alexandru Raţă, procurorul de Străşeni, şi Aurel Burlacu, şeful Procuraturii din Anenii Noi. Chitoroagă şi-a păstrat funcţia pe care o exercita din postura de interimar din august 2016, dată la care a şi fost creată PCCOCS.
Acesta este procuror din anii ’90, iar după fondarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC), a fost şeful Direcţiei Urmărire Penală a instituţiei. Şefia lui Chitoroagă de la CCCEC a coincis cu instrumentarea unor dosare de rezonanţă împotriva unor politicieni sau funcţionari care erau în opoziţie cu guvernarea comunistă de atunci: Serafim Urechean, Vladimir Şarban sau Constantin Becciev.
La 27 iulie 2019, pe portalul Anticoruptie.md a fost publicată ancheta „Afacerea camuflată a procurorului Chitoroagă de lângă pădurea de la Năpădeni”. Portalul a scris că Nicolae Chitoroagă deține o afacere în piscicultură pe teritoriul satului Năpădeni, raionul Ungheni. Afacerea este înregistrată pe numele fratelui și a nașului său de cununie și nu a fost declarată de procuror. Omul legii ar fi preluat afacerea, în 2005, printr-o schemă frauduloasă de la frații Mardari din satul Năpădeni. Cazul a fost sesizat pe Harta Corupției de către Nicolae Mardari. Omul susține că a fost înșelat de procuror și rudele acestuia.
Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) în perioada guvernării Partidului Democrat din Moldova a plecat din funcție după schimbarea guvernării. Chitoroagă și-a dat demisia din funcția de procuror-șef la sfârșitul lunii iunie, fiind transferat în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Chișinău. La scurt timp, însă, Chitoroagă a depus cerere de concediu.
Întrebat anterior de ZdG dacă motivele pentru care a plecat în concediu sunt aceleași pentru care a renunțat la șefia PCCOCS, Nicolae Chitoroagă a confirmat că este vorba despre presiune asupra sa și înlăturarea oricăror bănuieli precum că ar putea exista influență privind verificarea activității PCCOCS. „Mai sunt și alte motive. Eu șase ani nu am fost în concediu nici o zi. Concediul este legal și nu există nimic ieșit din comun”, a precizat Chitoroagă pentru ZdG, acum câteva săptămâni. Despre perioada concediului lui Chitoroagă am întrebat, oficial, la Procuratura Generală. După două săptămâni am primit un răspuns în care instituția confirmă doar că Nicolae Chitoroagă nu a utilizat concediul pentru anii 2013-2017, dar nu spune cât timp procurorul va lipsi de la muncă. Ordinul de acordare a concediului de odihnă anual a fost semnat la 28 iunie 2019, de către procurorul general din acea perioadă, Eduard Harunjen.
Vitalie Busuioc și dosarul penal privind tentativa de omor asupra lui Vlad Plahotniuc
Adjunctul procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Vitalie Busuioc, care a gestionat dosarul penal privind tentativa de omor asupa lui Vlad Plahotniuc, și-a dat demisia din organele procuraturii.
Procurorul Maria Vieru a declarat pentru ZdG că ordinul privind demisia lui Busuioc a fost semnat de către Alexandr Stoianoglo la 27 ianuarie curent.
Contactat de ZdG, Busuioc a spus că nu poate vorbi și va reveni ulterior.
Busuioc a fost numit în funcție în august 2017, pentru un mandat de cinci ani, iar din 2011 a ocupat funcția de procuror al Secției coducere a urmăriii penale în organele centrale al MAI și SV din cadrul Direcției exercitare și conducere a urmării penale a Procuraturii Generale.
Vitalie Busuioc a gestionat din 2017 dosarul privind tentativa de asasinare a liderului PDM, de atunci, Vlad Plahotniuc.
Tot în gestiunea lui Busuioc s-a aflat și dosarul de escrocherie, spălare de bani și depășire a atribuțiilor de serviciu, deschis în noiembrie 2015 pe numele a cinci persoane, printre care și directorul MoldovaGaz, Alexandru Gusev. Acestea au pus în aplicare o schemă frauduloasă prin intermediul căreia erau spălate sume importante de bani, iar pierderile în rețeaua de distribuție a gazelor naturale erau incluse în tarife și achitate de consumatori.
Vitalie Busuioc a gestionat și dosarul penal pornit pe numele lui Renato Usatii în cazul tentativei de omor a lui Gherman Gorbunțov. Anunțat atunci în căutare internațională de către autoritățile de la Chișinău, primarul de Bălți spunea că Vlad Plahotniuc ar fi fost cel care a vrut să-l omoare pe bancherul rus.
Averea procurorului este una destul de modestă, comparativ cu alți colegi de la PG.
În ultima sa declarație de avere disponibilă, cea pentru 2015, Vitalei Busuioc indică un salariu la Procuratura Generală de 89 372 de lei, o mie de lei drept salariu la Institutul Național al Justiției și 6 132 euro drept venit în urma unui contract de cesiune a creanței, după ce în 2011 a semnat un contract de investiții cu firma de construcții „Basconslux” SRL.
La capitolul imobile, Vitalie Busuioc declară un apartament de 71 m.p. obținut în 2008 în urma unui contract de învestire a capitalului privat. La momentul declarării veniturilor, procurorul conducea un automobil de model Toyota Camry, cumpărat cu 160 de mii de lei.
Lilian Bacalîm și Eugen Bordos au depus cereri de demisie
Lilian Bacalîm a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Generale (PG) acum 8 ani, în septembrie 2012.
Ulterior, 5 ani mai târziu, în anul 2017, Bacalîm a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).
Lilian Bacalîm și dosarul penal pe numele lui Renato Usatîi
În 2017, Bacalîm, împreună cu adjunctul procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), de atunci, Vitalie Busuioc, a gestionat dosarul penal pornit pe numele primarului de Bălți, Renato Usatii, în cazul tentativei de omor a lui Gherman Gorbunțov. Anunțat în căutare internațională de către autoritățile de la Chișinău, primarul de Bălți spune că Vlad Plahotniuc ar fi fost cel care a vrut să-l omoare pe bancherul rus.
Avocații lui Usatîi, declarau în 2017 că procurorii PCCOCS Vitalie Busuioc și Lilian Bacalîm ar fi încălcat în flagrant mai multe prevederi legale, învinuindu-l public pe Renato Usatîi de comiterea tentativei de omor asupra numitului „bancher negru” Gherman Gorbunțov.
În 2018, Bacalîm declara că a obținut la locul de muncă de bază 331 864 lei, din donații 50 000 lei și un venitul obținut din alte surse legale CNAS 111 000 Lei. În document a trecut un apartament cu suprafața de 69,3 m.p., în valoare de 339 785 Lei, Contract privind investiția în construcții din anul 2015, în proprietate din anul 2017. Tot în 2018 Bacalîm declara că deține un autoturism de model Volvo XC 90 (an. fab. 2010) în valoare de 302 000 lei, cumpărat în anul 2014 și un autoturism de model Toyota Corolla (an. fab. 2004) în valoare de 60 000 Lei, în proprietate din anul 2017.
Eugen Bordos – acuzatorul din dosarul fostului președinte al CSP
Eugen Bordos, prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1270-p din 26 noiembrie 2012, a fost numit în funcția de procuror în Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chișinău.
La PCCOCS, Bordos ajunge în anul 2017.
Eugen Bordos este procurorul care în anul 2013 s-a ocupat de dosarul în care a figurat Iurie Garaba, pe atunci preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care a fost implicat, într-un accident rutier în Chişinău, iar ulterior, într-o bătaie.
În anul 2018, Bordos indica în declarația de venit și interese, un venit obținut la locul de muncă, în cadrul procuraturii, în valoare de 332 558 lei ți un venitul obținut din alte surse legale, CNAS 119 000 lei.
Tot în declarația de avere sunt indicate și 33 terenuri extravilane cu suprafața totală de 45,1521 ha, dobîndite în perioada anilor 2005-2008, 21 terenuri extravilane (construcție) dobîndite în perioada anilor 2005-2008, un apartament cu suprafața de 85,9 m.p., în valoare de 472 458 Lei, contract de vînzare-cumpărare din anul 2005, un apartament cu suprafața de 72 m.p., în valoare de 322 255 Lei, 1/4 cotă-parte, Hotărîre cu privire la privatizare din anul 1998, un autoturism de model Toyota Corolla (an. fab. 2005) în valoare de 45 000 Lei, cumpărat în anul 2014, un autoturism de model Honda CRV (an. fab. 2008) în valoare de 95 000 Lei, în posesie din anul 2015 și un autoturism de model Honda CRV (an. fab. 2008) în valoare de 95 000 Lei, în posesie din anul 2016.
Alexandr Stoianoglo: „Este un proces de curățare”
Șeful Procuraturii Generale, Alexandr Stoianoglo, susține că plecarea procurorilor o percepe ca un proces de curățare a sistemului.
„Oamenii care pleacă din procuratură, pleacă pentru că nu-și pot continua activitatea în organele procuraturii. Este un proces obiectiv, este un proces de curățare ale organelor procuraturii”, a delarat Stoianoglo.
Prin dispozițiile procurorului general, Alexandr Stoianoglo, la sfârșitul lunii decembrie, timp de o lună, la PA și PCCOCS s-a dispus efectuarea de către două grupuri de procurori special desemnați a unui control complex al activității celor două instituții. Obiectivele controalelor „ au constat în verificarea și evaluarea activității acestor două unități specializate ale Procuraturii pe toate dimensiunile de competență, conform unor indicatori concreți, menționați în Dispoziții pentru perioada 2016 – prezent”.
În urma controalelor desfășurate la Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Stoianoglo declara că au fost depistate mai multe încălcări, cum ar fi pornirea neîntemeiată a urmăririi penale, tergiversarea urmăririi penale sau punerea neîntemeiată sub învinuire. Astfel, pornind de la rezultatul verificărilor, acțiunile mai multor procurori urmează a fi verificate în cadrul procedurilor disciplinare.
