Libertatea presei este în declin în întreaga Europa, scrie în raportul anual Liberties: „Scăderea libertății presei merge mână în mână cu un declin al statului de drept”
Libertatea presei este în declin și „periculos de aproape de punctul de rupere” în mai multe țări din UE, este una dintre concluziile raportului anual al Uniunii pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties), cu sediul la Berlin, relatează The Guardian.
Raportul Liberties a fost întocmit împreună cu 37 de grupuri de apărare a drepturilor din 19 țări și arată că tendințele alarmante identificate anterior s-au păstrat și în 2023, deși noua legislație la nivelul UE ar putea oferi speranța unei îmbunătățiri.
„Libertatea presei este în mod clar în declin constant în întreaga UE – în multe țări, ca urmare a prejudiciilor deliberate sau a neglijenței guvernelor naționale. Scăderea libertății presei merge mână în mână cu un declin al statului de drept. Există o corelație strânsă între cele două. Aceasta este cartea de joc a regimurilor autoritare”, spune Eva Simon, ofițer principal de advocacy la Liberties.
Pe parcursul anului trecut, peisajul mediatic european a continuat să fie marcat de norme inadecvate privind transparența proprietății și de numeroase amenințări la adresa independenței.
De asemenea, Liberties a documentat mai multe cazuri de amenințări, intimidare, supraveghere și violență împotriva jurnaliștilor în mai multe state membre, precum și restricții privind libertatea de exprimare și accesul la informații în întregul bloc comunitar.
În acest context, Liberties a recomandat Comisiei Europene să urmărească îndeaproape punerea în aplicare de către statele membre a noului Act european privind libertatea presei, despre care Simon a spus că a creat o bază legală pentru îmbunătățirea libertății presei.
„Multe vor depinde de guvernele și autoritățile naționale, dar actul înseamnă că acum pot fi aduse cazuri în fața unei instanțe europene care va decide ce înseamnă cu adevărat independența mass-media, supravegherea jurnaliștilor și așa mai departe”, a explicat ea.
De asemenea, o nouă directivă a UE care vizează procesele strategice abuzive împotriva participării publice (Slapps), folosite în mod obișnuit împotriva jurnaliștilor, ar trebui să aibă un impact, a mai spus Eva Simon, subliniind din nou că va fi esențial modul în care aceasta va fi aplicată.
Cu ce probleme se confruntă statele europene
Concret, potrivit raportului, jurnaliștii din țări precum Croația, Franța, Germania, Grecia și Italia au fost vizați de atacuri fizice în 2023, iar în Ungaria și Slovacia reporterii s-au confruntat cu abuzuri și amenințări din partea unor politicieni aleși. În Croația, Grecia, Italia, Țările de Jos și Suedia s-au folosit Slapps împotriva jurnaliștilor, în timp ce reporterii din Germania, Grecia, Țările de Jos și Polonia au fost supravegheați cu ajutorul unor programe precum Pegasus și Predator.
Concentrarea proprietății mass-media a rămas ridicată în Croația, Franța, Ungaria, Polonia, Țările de Jos și Slovacia, multe companii media fiind deținute de doar câteva persoane, ceea ce amenință diversitatea vocilor din presă și crește riscul de părtinire.
De asemenea, în Germania, Ungaria, Lituania și Țările de Jos, jurnaliștii care au criticat guvernul s-au trezit excluși de la conferințele de presă sau de la alte evenimente oficiale sau li s-au refuzat documente la care ar fi trebuit să aibă acces. În Slovacia, prim-ministrul populist Robert Fico a „întrerupt orice comunicare” cu patru instituții media acuzate că „au manifestat în mod deschis atitudini ostile”, se mai precizează în raport.
Iar în Ungaria, serviciul public de presă era deja „atât de complet sub jugul guvernului”, încât producția sa a fost „caracterizată de reportaje tendențioase și unilaterale, care sunt întotdeauna în conformitate cu interesele partidului de guvernământ Fidesz”, menționează Liberties.
