Letonia își învață cetățenii ce să facă în caz de război. Un ghid de 94 de pagini – rucsacul de 72 de ore și ce trebuie de făcut în situații critice

Războiul dus de Rusia în Ucraina continuă să alimenteze îngrijorările privind agresivitatea Moscovei, așa că oficialitățile letone au publicat un manual prin care îi învață pe civili ce să facă dacă izbucnește războiul sau, cu alte cuvinte, cum să se pregătească pentru sosirea „momentului zero”.

Manualul „Cum acționăm în caz de război”  , realizat de Ministerul Apărării, are 94 de pagini și se bazează pe experiența Ucrainei, dar manuale similare pot fi găsite și în Lituania, Estonia, Suedia și Finlanda, scrie Veridica.

„Ne pregătim pentru orice amenințare care ar putea apărea”

Manualul „Cum acționăm în caz de război”  , realizat de Ministerul Apărării, are 94 de pagini și a fost publicat în primăvara anului 2024. Deși a fost creat de specialiști ai ministerului și armatei letone, se bazează pe experiența Ucrainei. După cum a declarat pentru Veridica Uldis Ķevers, șeful Departamentului de Apărare Civilă al Serviciului public de pompieri și salvare, Ucraina are genul de experiență pe care nimeni în Europa nu a mai avut-o de la cel de-al Doilea Război Mondial. Cu alte cuvinte, experiența Ucrainei a fost adaptată la situația Letoniei. De fapt, manualul leton împrumută dintr-o broșură întitulată „În caz de urgență și război” publicată de Centrul Ucrainean pentru Comunicare Strategică și Securitate Informațională. Ucraina și Letonia nu sunt unice în acest domeniu: manuale similare pot fi găsite în țările vecine: Lituania , Estonia, Suedia  și  Finlanda.

„Ne pregătim pentru orice amenințare care ar putea apărea”, a spus Ķevers. Instituția pe care o reprezintă ar participa la organizarea rezistenței în caz de război, de exemplu prin evacuarea oamenilor.

De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie 2022, Serviciul public de pompieri și salvare a lucrat și la realizarea unor adăposturi în care oamenii să se poată ascunde, în special în timpul atacurilor aeriene. Îmbunătățirea adăposturilor este o altă chestiune pentru care Letonia se bazează pe experiența Ucrainei.

Prefața manualului subliniază că apărarea civilă, sau pregătirea cetățenilor pentru situații critice, face parte din apărarea generală a țării. „Se creează gradul de conștientizare necesar cu privire la problemele de securitate națională, capacitatea de a folosi arme, implicarea mai activă în apărarea națională, capacitatea de a avea grijă de sine și de ceilalți”, spune manualul și continuă: „Trebuie luată în considerare experiența Ucrainei și lecțiile învățate acolo pentru a pregăti societatea letonă pentru cel mai rău scenariu posibil – o invazie militară”. Manualul mai precizează că agresorul este posibil să nu declare război ca atare. În schimb, s-ar putea purta un război hibrid – de exemplu, odată cu apariția grupurilor armate, comunicațiile și internetul ar putea fi atacate.

Rucsacul de 72 de ore și ce trebuie făcut în situații critice

Manualul este împărțit în mai multe capitole. Unul dintre ele conține sfaturi despre cum să ne protejăm pe noi, familia noastră și animalele de companie, cum să ne pregătim pentru momentul critic în general, iar altul recomandă ce să punem în așa-numitul rucsac de 72 de ore. Este un rucsac care ar trebui să conțină cele necesare pentru o perioadă de trei zile și care teoretic ar trebui să se afle deja gata pregătit în casa fiecărui cetățean.  Ar trebui să conțină apă și mâncare pentru 72 de ore și diverse lucruri practice – medicamente, bani, pături, cuțit multifuncțional, foarfece, lanternă, baterii de rezervă, chibrituri, pastile de dezinfectare etc. – în total, câteva zeci de obiecte. Se presupune că după 72 de ore guvernul și armata ar putea interveni pentru a ajuta oamenii. Cu toate acestea, în manual se recunoaște faptul că, în realitate, rezervele de apă și hrană ar trebui să fie pentru mai mult de trei zile. Alte capitole ne învață cum să acționăm în caz de împușcături, atacuri chimice sau aeriene, ce să facem în caz de asediu, cum să ne protejăm de dezinformare și atacuri cibernetice, cum să dezvoltăm rezistență psihologică etc.

Ministerul Apărării a transmis pentru „Veridica” că securitatea Letoniei nu depinde și nu poate depinde doar de armată și NATO. „O cultură dezvoltată a pregătirii pentru situații de criză este o condiție prealabilă pentru reziliența societății și pentru supraviețuirea țării. Este disponibilitatea comună a întregii societăți de a acționa în caz de criză și război, capacitatea de a continua să asigure funcții și servicii critice, precum și de a sprijini Forțele Armate Naționale în operațiunile de apărare”.

Ministerul crede că manualul nu își va pierde relevanța. „Fiecare cetățean trebuie să dobândească și să-și îmbunătățească cunoștințele și abilitățile necesare pentru a se putea proteja nu numai pe sine, ci și familia, comunitatea și țara în timpul unei crize sau război”, explică ministerul. În același timp, recunoaște că războiul evoluează și se schimbă. De exemplu, în acest moment relevantă este utilizarea dronelor. În consecință, în timp, va fi nevoie probabil ca manualul să fie adaptat pentru a include noile cunoștințe și situații.

Sunt letonii pregătiți pentru momentul zero?

Atât Ministerul leton al apărării, cât și Serviciul public de pompieri și salvare  susțin că cetățenii letoni sunt interesați de apărarea civilă. Se spune că interesul oamenilor față de diferitele evenimente publice organizate în Letonia de serviciul de salvare, armata letonă și alte instituții este mare.

Mai mult, într-un sondaj realizat în 2023, Ķevers subliniază că 37% dintre locuitori au declarat că știu ce să facă în cazul unui atac militar sau terorist. Este mai puțin decât numărul celor care știu să acționeze în caz de dezastre naturale – 74%. Cu toate acestea, cunoștințele care sunt utile în cazul dezastrelor naturale, cum ar fi îndepărtarea dărâmăturilor sau comportamentul în caz de explozii în clădiri rezidențiale pot fi utile și în caz de război.

Cu toate acestea, Ķevers admite că oamenii și-au făcut o evaluare proprie a cunoștințelor; în plus, nu există date despre cum reacționează oamenii în situații reale. Cu alte cuvinte, dacă în Letonia izbucnește un război sau un război hibrid, nu putem ști cum va acționa populația în realitate.  Ķevers presupune că cei care trăiesc în mediul rural ar putea fi mai bine adaptați în cazul unei invazii militare. Sunt pregătiți pentru întreruperi de curent, care se produc deja în timpul furtunilor și, de obicei, au rezerve mai mari de hrană.

De asemenea, Ministerul Apărării subliniază pe de o parte că, potrivit unui sondaj, 90% din populația Letoniei crede că toată lumea trebuie să știe ce să facă în caz de război; pe de altă parte, admite că societatea trebuie să dobândească mai mult cunoștințe și abilități. Și tocmai din acest motiv a fost publicat un manual care este disponibil gratuit pe Internet.